Strategia anunțată vizează în principal creșterea veniturilor statului și scăderea cheltuielilor prin reforme structurale și eficientizarea companiilor publice.

„Săptămâna aceasta am prezentat în Parlament pachetul fiscal bugetar. E primul pachet, care are două direcții importante în vederea reducerii deficitului: de a crește veniturile și a doua direcție să plafonăm cheltuielile și să le scădem.Aceste măsuri s-au referit exclusiv la componente structurale în așa fel încât să putem testa atât reacțiile ECOFIN, dar și ale piețelor.

Avem o reacție pozitivă, ați văzut poziția comisarului pe probleme economice. A doua zi am lansat o emisiune de bonduri, practic pentru a ne împrumuta și am văzut o perspectivă îmbunătățită, toate titlurile care au fost puse la cumpărare au fost subscrise. Am reușit să ne împrumutăm la dobânzi mai mici, marja de risc pentru România e mai scăzută, au fost economii de peste 200 de milioane de euro în dobânzi în următorii 14 ani”, a declarat Ilie Bolojan.

Reforma companiilor de stat

O componentă a noului pachet este reforma societăților comerciale în care statul este acționar majoritar. Bolojan a atras atenția că multe dintre aceste companii înregistrează pierderi constante, iar potențialul lor este mult sub nivelul pieței.

„Ce ne propunem: vom asigura transparența gestionării tuturor companiilor de stat publicând de săptămâna viitoare toate datele ce țin de conducere și de indicatori, vom iniția modificarea indicatorilor de performanță”, a declarat Bolojan.

Acesta a criticat indicatorii de performanță actuali, considerați formali și lipsiți de relevanță, și a anunțat că aceștia vor fi înlocuiți cu obiective relevante pentru specificul fiecărei industrii.

„E nevoia de reducerea pierderilor sau închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani consecutivi. Vom modifica legislația ca numărul de societăți gestionate de AMEPIP, care ar fi trebuit să vină cu indicatori foarte buni să nu mai fie o recompensă să fii director ci o provocare să nu mai gestioneze 1400 de societăți, câte spune, să se reducă la cele relevante care nu pot depăși 200. Sunt companii care au mai multe persoane în Consilii de Administrație decât angajați”, a subliniat Bolojan.

Ilie Bolojan a mai anunțat că reformele urmăresc reducerea subvențiilor de stat. „Sunt companii din domeniu unde profiturile sunt foarte mari și doar dacă te duci la serviciu și nu faci mari prostii faci profit”, a spus el.

El a dat exemple concrete, precum băncile de stat care, deși plătesc salarii nete de peste 20.000 de euro pentru conducere, obțin randamente ale capitalului de două ori mai mici față de concurența privată.

Totodată, a criticat situația companiilor de transport: „Mă gândesc la CFR sau Metrorex care beneficiază de subvenții. În fiecare an statul român le subvenționează cu miliarde de lei aceste companii. CFR Călători din total cifră de afaceri are 80% asigurată din subvenții și doar 20% din veniturile proprii. În Europa, pragul de subvenționare e în medie între 30 și 50%.

În Marea Britanie toate companiile funcționează fără subvenție. În România, companiile private care sunt subvenșionate după niște criterii similare cu cele ale CFR realizează profit, iar noi suntem în situația care cu 80% din buget subvenție abia terminăm anul pe 0. E simplu să stai cu salarii mari și să aștepți la Guvernul să îți mai dea în a doua jumătate a anului un miliard.”

Digitalizarea ANAF: o urgență blocată de rezistență internă

El a criticat și lipsa de voință reală în finalizarea digitalizării ANAF. „E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o poveste fără sfârșit. Nu există niciun entuziasm la ANAF să se facă digitalizarea.Pentru că atunci se vede unde sunt problemele. Așa dacă e un deșert de informații, eficiența controalelor e foarte redusă.”, a declarat Bolojan, menționând implicarea vicepremierului Tánczos Barna în coordonarea unui grup de lucru dedicat.

În ceea ce privește domeniul insolvențelor și cesiunii de creanțe, Bolojan a cerut reglementări mai stricte.

„Sunt probleme în toată structura ANAF. Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și indicatori de performanță cuantificabili. Acumularea de arierate mari arată cât se poate de cert că unele societăți au fost protejate în acești ani. Societăți care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu consemnează sume reale, ci mult mai mici, controale formale.

Acesta este un domeniu foarte important, în care în afara pachetului legislativ, toate instituțiile, care au competență în acest domeniu, trebuie să colaboreze, să facă schimb de date, astfel încât să combatem evaziunea fiscală și în paralel frauda în domeniul public. Evaziunea este și o cauză, dar și un efect”, a precizat premierul.

Cheltuielile din Sănătate, în creștere: e nevoie de eficiență

Ilie Bolojan a subliniat că o a doua direcție majoră de reformă o reprezintă reducerea risipei din sistemul de Sănătate, un sector cu cheltuieli din ce în ce mai mari. Nu sunt vizate fondurile europene sau investițiile, ci banii gestionați de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, din bugetul curent.

„În urmă cu 10 ani ponderea acestor cheltuieli din veniturile statului erau 11% acum au crescut la 14 – 16%. Înseamnă niște sume foarte mari. 2021: 49 de miliarde, 2022: 54 de miliarde, 2023: 59 de miliarde, 2024: 73 de miliarde, 2025, vara asta estimat: 77 de miliarde”, a declarat Bolojan.

Mai mult, oficialul a spus că în discuțiile cu președintele Casei și ministrul Sănătății a fost informat că mai sunt necesare 14 miliarde de lei până la finalul anului pentru acoperirea cheltuielilor, deoarece din luna martie nu se mai achită decât salariile, restul categoriilor acumulând arierate majore.

Potrivit lui Bolojan, aceste cheltuieli cresc cu 10% mai rapid decât veniturile și sunt generate de extinderea cheltuielilor de personal, fără o legătură clară cu performanța sau cu numărul de cazuri rezolvate.

„Aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt cu 10% mai mari decât creșterea veniturilor. De ce avem această risipă? Avem cheltuieli de personal extinsă de la an la an. Nu e legată în România numărul de cazuri rezolvate cu cheltuielile de personal.

Nimeni nu are interesul să facă economii sau performanță pentru că nu are de ce. Șefii de secții dintr-un spital din România, nu-l numește directorul spitalului ca să aibă autoritate asupra lui, ci Facultatea de Medicină sau Universitatea. De cine va asculta? De managerul de spital? Sau se va gândi, uitându-se la ceas, cum rezolvă rapid în spital ca să se ocupe de celelalte probleme universitare”, a explicat Bolojan.

Totodată, spitalele din subordinea autorităților locale nu respectă limita de 30% la sporuri, iar în unele unități costurile cu personalul depășesc 90% din buget.

„Dacă banii vin fără probleme, nimeni nu acționează în privința bunei gestionări. E nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale costurile de personal depășesc 90%. Cu ce mai rămâne medicamente, analize, se mai poate face ceva pentru pacienți? Sau pacienții sunt doar o formă ca să meargă spitalul?”

În plus, a atras atenția asupra fenomenului de decontări fictive sau umflate, în special prin manipularea „indicatorului de complexitate”:

„Aproape toate spitalele au consultanți pentru a-și îmbunătăți indicatorul de complexitate. Dacă știi cum să întocmești o foaie de tratament cu boli și analize suplimentare, atunci sumele pe care le primești sunt mai mari, nu pentru că faci lucrurile mai bine ci pentru că scrii mai bine.”

Află ce măsuri a mai anunțat premierul Bolojan:

Guvernul propune descentralizarea jocurilor de noroc și reformarea pensiilor speciale