Premierul Ilie Bolojan a anunțat că noua Lege a salarizării nu va ajunge la votul final în sesiunea extraordinară a Parlamentului de săptămâna viitoare. Discuțiile ar urma să fie încheiate în următoarele zile, iar proiectul ar putea fi dezbătut într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august.

Legea salarizării este una dintre reformele asumate de România prin PNRR și trebuia adoptată încă din 2023. Procedura a fost însă întârziată pe fondul tensiunilor cu sindicatele și al suspendării procesului de elaborare de către Curtea de Apel București, în urma unei acțiuni formulate de Federația Sanitas.

„În faza în care suntem, e puțin probabil să avem o dezbatere finală săptămâna viitoare. În două-trei zile, discuțiile ar putea fi încheiate, astfel încât, într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august, Parlamentul să discute această lege”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, proiectul urmărește reducerea diferențelor salariale dintre instituțiile publice, fără diminuarea veniturilor existente.

Două treimi dintre salarii din sectorul public ar urma să crească

„Avem ministere care astăzi au un nivel de salarizare dublu față de alte ministere. Prin acest proiect nu va scădea niciun venit”, a declarat premierul.

Bolojan a precizat că două treimi dintre salariile din sectorul public ar urma să crească, în timp ce o treime ar rămâne temporar la nivelul actual, până la reducerea dezechilibrelor.

„La final, vor crește două treimi din salarii, iar o treime din salarii ar urma să stagneze până când cei care beneficiază de salarii mărite vor fi ajunși din urmă de către cele două treimi”, a spus Ilie Bolojan.

Premierul a explicat că legea este construită în funcție de posibilitățile actuale ale economiei, fără recurgerea la împrumuturi care să depășească nivelul suportabil pentru România. Majorările salariale ar urma să fie corelate cu evoluția economică.

Cheltuielile de personal sunt estimate la 166 de miliarde de lei în acest an, echivalentul a 8,1% din PIB, și la aproximativ 174 de miliarde de lei anul viitor, reprezentând 7,9% din PIB. Bolojan a precizat că acest nivel a fost discutat și cu reprezentanții Comisiei Europene.

Premierul a mai arătat că, în timpul negocierilor, au apărut discuții privind drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și prin acte subsecvente.

„Au apărut discuții legate de drepturile salariale stabilite prin hotărârile judecătorești, de acte subsecvente. Consider că adoptarea proiectului e un lucru important pentru România. Aduce predictibilitate, echitate. Neadoptarea proiectului ne aduce o pierdere de 770 de milioane de euro”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Alte proiecte asumate prin PNRR

În cadrul ședinței de Guvern au fost analizate și celelalte proiecte asumate prin PNRR, printre care Codul urbanismului, reforma carierei funcționarilor publici, recompensarea personalului ANAF și vamal pentru încasările suplimentare și proiectele privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire.

Proiectul privind decarbonizarea prevede realizarea unor scheme de finanțare pentru înlocuirea sistemelor de încălzire pe lemne cu randament scăzut cu soluții mai eficiente, precum pompele de căldură și sistemele geotermale sau fotovoltaice. Executivul analizează și un proiect privind reglementarea investițiilor în hidrogen.

Premierul a declarat că România ar urma să încaseze granturi în valoare totală de 4,6 miliarde de euro în următoarele trei luni.

„PNRR nu e un scop în sine, ci un instrument de dezvoltare a României”, a declarat Ilie Bolojan.

În ceea ce privește proiectul privind incompatibilitățile și activitatea ANI, Bolojan a precizat că Guvernul va susține obligativitatea publicării declarațiilor de avere pe site-urile instituțiilor, după ce această prevedere a fost eliminată din forma înregistrată în Parlament.

Activitatea ANCPI ar putea fi reluată săptămâna viitoare

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că autoritățile lucrează la remedierea atacului cibernetic care a afectat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Potrivit primelor evaluări realizate de STS, SRI și DNSC, datele privind proprietățile nu au fost compromise.

„Estimarea este că, în cursul săptămânii viitoare, se va relua activitatea Agenției”, a spus Ilie Bolojan.

Aplicația ANCPI este transferată în cloud-ul guvernamental. În Parlament ar urma să fie discutată și prelungirea valabilității contractelor și antecontractelor afectate de blocaj, astfel încât beneficiarii să nu piardă inclusiv dreptul la TVA redusă.

Guvernul analizează deblocarea posturilor din Sănătate

Premierul a declarat că solicitările de angajare din sistemul sanitar vor fi aprobate numai în urma unei analize. La un total de 193.000 de angajați, Guvernului i-a fost cerută deblocarea a 26.000 de posturi.

Bolojan a precizat că, din cele 132.000 de paturi din spitale, 90% se află în sectorul public, iar gradul mediu de ocupare este de 65%. Tot 65% reprezintă, în medie, și ponderea cheltuielilor de personal în bugetele spitalelor.

„Managerii de spital încasează două treimi din banii de salarii chiar dacă nu ar trata niciun pacient”, a declarat premierul.

Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să finalizeze până luni o analiză. Spitalele care au cheltuieli de personal peste media națională sau un grad de ocupare a paturilor sub medie ar urma să fie depunctate atunci când solicită angajări.

Reducerea TVA sau a accizei la carburanți, posibilă doar prin Parlament

Întrebat despre posibilitatea reducerii TVA sau a accizei la carburanți, premierul Ilie Bolojan a precizat că Guvernul nu poate modifica direct aceste taxe, fiind necesară o intervenție legislativă în Parlament.

„Pe partea de prețuri sunt două posibilități: piața să rezolve lucrurile sau o intervenție care astăzi nu poate fi făcută la nivel guvernamental, ci doar parlamentar. Modificările de lege se pot face în Parlament”, a declarat premierul.

Bolojan a avertizat însă că o eventuală intervenție legislativă trebuie analizată cu atenție și adaptată condițiilor reale din piață, pentru a nu provoca probleme de aprovizionare.

„O modificare de lege în acest domeniu trebuie făcută atent, pentru că, dacă e făcută pe baza unui entuziasm de a interveni în piață, efectul pe care-l pot obține nu e neapărat o plafonare a prețurilor, ci o criză pe piața de aprovizionare, dacă mecanismul care e propus nu este realist și nu ține cont de condițiile din piață”, a declarat Ilie Bolojan.