Inițiativa vizează atât stimularea investițiilor private și strategice, cât și îmbunătățirea conformării fiscale și a lichidității în economie, în concordanță cu politicile europene.

Potrivit autorităților, pachetul legislativ urmărește să completeze investițiile publice realizate în ultimii ani prin fonduri europene și programe naționale, printr-o implicare mai consistentă a capitalului privat, considerat esențial pentru o dezvoltare sustenabilă pe termen mediu și lung.

Măsuri fiscale pentru persoane fizice și mediul de afaceri

Printre propunerile incluse se numără introducerea unei bonificații de 3% pentru impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, aplicabilă pentru anul fiscal 2025. În cazul persoanelor fizice, acordarea facilității este condiționată de depunerea la timp a Declarației Unice și achitarea integrală a obligațiilor fiscale până în primăvara anului 2026. Totodată, autoritățile anunță precompletarea Declarației Unice în Spațiul Privat Virtual, măsură menită să simplifice relația contribuabililor cu administrația fiscală.

Pentru îmbunătățirea fluxurilor de numerar în mediul de afaceri, proiectul prevede majorarea plafonului de aplicare a sistemului de TVA la încasare, de la 4,5 milioane de lei la 5 milioane de lei în 2026, respectiv 5,5 milioane de lei începând cu 2027. Măsura ar urma să permită firmelor să achite TVA doar după încasarea efectivă a facturilor, reducând presiunea financiară, în special în relațiile comerciale cu termene lungi de plată.

În cazul microîntreprinderilor și start-up-urilor, sunt propuse mai multe ajustări, printre care extinderea termenului pentru angajarea primului salariat, flexibilizarea regulilor privind menținerea regimului fiscal și excluderea unor venituri ocazionale din calculul plafonului de încadrare. De asemenea, concediile medicale prelungite ale unicului angajat nu ar mai conduce automat la pierderea regimului de impozitare specific microîntreprinderilor.

O altă măsură de simplificare administrativă vizează dublarea pragului valoric pentru încadrarea bunurilor ca mijloace fixe, de la 2.500 la 5.000 de lei, ceea ce ar reduce obligațiile contabile și ar permite firmelor să deducă mai rapid cheltuielile curente.

Pachetul legislativ introduce un cadru dedicat investițiilor strategice de mari dimensiuni, cu valori de cel puțin un miliard de lei. Acestea ar putea beneficia de granturi, credite fiscale, garanții de stat sau bonificații de dobândă, cu condiția menținerii investiției pe o perioadă minimă de cinci ani. Eligibilitatea este condiționată de criterii financiare clare, atât pentru companiile existente, cât și pentru cele nou-înființate.

Separat, proiectul prevede scheme de ajutor de stat pentru sectoare considerate prioritare, precum industria prelucrătoare cu deficit comercial, exploatarea resurselor minerale critice, tehnologiile cu emisii reduse, cercetarea și dezvoltarea, industria de apărare sau proiectele de convergență regională. Formele de sprijin includ granturi, deduceri fiscale substanțiale și credite fiscale pe termen mediu, cu bugete care depășesc un miliard de euro pentru principalele domenii vizate.

Rol extins pentru instituțiile financiare de stat

Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) ar urma să joace un rol central în implementarea noilor instrumente financiare, fiind autorizată să deruleze scheme de finanțare și garantare pentru autorități publice și companii private. În acest sens, Ministerul Finanțelor intenționează să aloce un miliard de lei către BID în anul 2026.

Prin intermediul acestei bănci va fi lansat și programul „Investim Acasă”, destinat românilor din diaspora care doresc să revină în țară și să inițieze afaceri. Programul combină împrumuturi garantate parțial de stat cu granturi condiționate de performanță, având un buget total de 100 de milioane de euro.

De asemenea, sunt prevăzute fonduri suplimentare pentru Exim Banca Românească, în vederea susținerii exporturilor, a investițiilor externe ale companiilor românești și a tranzacțiilor internaționale.

Proiectul legislativ extinde posibilitățile de investiții pentru fondurile de pensii private, permițând alocări mai mari în active de capital privat, în anumite condiții. În paralel, sunt introduse stimulente fiscale pentru companiile listate la bursă și pentru persoanele fizice care investesc pe piața de capital sau în produse de economisire pentru pensie.

În domeniul infrastructurii, este propusă înființarea unei facilități naționale pentru pregătirea proiectelor de parteneriat public-privat, cu un buget dedicat asistenței tehnice și un mecanism interministerial de coordonare.

Autoritățile estimează că pachetul va genera un efect de multiplicare în economie, prin atragerea capitalului privat, crearea de locuri de muncă și reducerea dezechilibrelor regionale. Deși este anticipată o diminuare temporară a veniturilor bugetare în primii ani de aplicare, Guvernul mizează pe recuperarea acestora pe termen mediu, ca urmare a extinderii bazei economice, creșterii exporturilor și îmbunătățirii colectării fiscale.

Proiectul de act normativ se află în prezent în consultare publică și poate fi analizat pe site-ul Ministerului Finanțelor, în secțiunea dedicată transparenței decizionale.