În cadrul unei discuții despre protestele din Senat, provocate de anunțul președintelui Camerei superioare, Ilie Bolojan, privind posibile restructurări, Cseke a spus că această indemnizație nu rezolvă problemele legate de sănătate, dacă acestea există, și că ar fi mai logic să se abordeze cauza acestor probleme.

„În ceea ce privește sporul de antenă, cred că ar trebui să renunțăm cu toții la el, inclusiv angajații și demnitarii. 15% la salariu nu va rezolva efectele posibile ale antenelor sau ale rezonanței magnetice care ar putea exista în clădire. Mai degrabă, ar trebui să ne concentrăm pe rezolvarea cauzei. Dacă există o problemă de sănătate legată de antene, ar fi mai eficient să o abordăm în mod direct, astfel încât să nu fie necesar un asemenea spor”, a explicat ministrul, citat de Agerpres.

Cseke Attila a subliniat că o abordare logică ar fi ca problemele de sănătate să fie rezolvate prin măsuri concrete și că, în acest caz, sporul de antenă nu ar fi o soluție viabilă. De asemenea, ministrul a menționat că cel mai important lucru este ca legea salarizării să fie echitabilă și echilibrată pentru toți angajații.

Ce este sporul de antenă?

Acest spor este oferit angajaților care lucrează în medii cu factori de risc ce pot afecta sănătatea, cum ar fi expunerea la radiații electromagnetice, substanțe chimice periculoase sau alte condiții nocive.

Cunoscut și sub denumirea de spor pentru condiții periculoase sau dăunătoare de muncă, sporul de antenă se acordă în diferite instituții publice din România. Pe lângă angajații din domeniul ordinii și siguranței publice (personal militar, polițiști, funcționari publici cu statut special), beneficiază de acest spor și lucrătorii din Senatul României, Consiliul Concurenței și Administrația Domeniului Public (ADP).

În ultimii cinci ani, 1.233 de instituții publice din România au solicitat acordarea acestui spor pentru angajații lor. Printre acestea se numără primării, teatre, direcții județene, penitenciare și școli.