După căderea comunismului, problemele de mediu au devenit un domeniu prioritar pentru finanțările internaționale, iar Călin Georgescu a fost un beneficiar direct al acestora. Timp de 20 de ani, el a condus organizații de mediu și dezvoltare durabilă, precum Tineretul Ecologist din România (1990-1996) și Centrul Național de Dezvoltare Durabilă (1997-2011). Aceste organizații au fost finanțate aproape exclusiv prin fonduri internaționale: programe PHARE ale Uniunii Europene, finanțări USAID (Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA) și granturi din partea guvernelor occidentale.

Un exemplu clar al colaborării lui Georgescu cu Fundația Soros este menționat într-un articol din 1995 al publicației Jurnal Bihorean, care relata despre un parteneriat între Tineretul Ecologist și Fundația Soros pentru o Societate Deschisă pentru organizarea unui proiect educațional în liceele din Oradea, cu ocazia Zilei Pământului.

Retorica anti-Soros și contradicțiile

La aproape trei decenii de la aceste colaborări, Călin Georgescu a adoptat o poziție total opusă, susținând că “rețeaua Soros” a fost nocivă pentru România. Recent, într-un interviu acordat lui Mario Nawfal, conservator apropiat al lui Elon Musk, Georgescu a declarat: “Rețeaua Soros din România va fi interzisă, pentru că a făcut mult rău țării mele.”

Mai mult, susținătorii săi au început să realizeze liste cu “sorosiști”, incluzând jurnaliști, activiști, cercetători și politicieni care au beneficiat de burse sau granturi internaționale. Această mișcare face parte dintr-un val global de critici la adresa finanțărilor externe, reactivat de Donald Trump și Elon Musk, după ce administrația americană a decis reducerea programelor de ajutor internațional, inclusiv USAID.

Scandalul USAID: Călin Georgescu, acuzat de lipsă de transparență

Investigația Recorder dezvăluie că Georgescu nu doar că a beneficiat de finanțări internaționale, dar a fost implicat și într-un scandal de corupție legat de fondurile USAID. În 2003, USAID urma să acorde României o finanțare de 35 de milioane de dolari, iar o parte din acești bani erau destinați Agendei Locale 21, proiect gestionat de Centrul Național de Dezvoltare Durabilă (CNDD) condus de Georgescu și de Federația Autorităților Locale din România.

Într-o plângere oficială, trei angajați USAID au raportat că “Georgescu avea pretenția să nu fie controlat asupra destinației fondurilor” și că existau suspiciuni de extorcare de fonduri. Presa vremii menționa că până în acel moment, Georgescu primise deja 215.000 de dolari sub formă de granturi USAID.

Deși scandalul USAID ar fi putut afecta cariera sa, Călin Georgescu a continuat să avanseze. În 2004, a devenit șeful direcției Organizații Economice Internaționale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, iar în 2010 a fost luat în calcul pentru funcția de premier de către președintele Traian Băsescu. După ce nu a fost numit, s-a mutat în Austria, unde a rămas mai mulți ani, activitățile sale din această perioadă nefiind clar documentate în CV-ul oficial.