În cel mult doi ani, salariul minim din România, trebuie să devină cel puțin 50% din salariul mediu brut pe țară. Acest lucru este prevăzut de o directivă adoptată miercuri, 14 septembrie 2022, de Parlamentul European. Actul normativ, adoptat cu 505 voturi pentru, 92 împotrivă și 44 abțineri, urmărește să amelioreze condițiile de viață și de muncă ale tuturor lucrătorilor din UE, precum și să promoveze progresul economic și social. În acest scop, ea stabilește cerințe minime pentru caracterul adecvat al salariilor minime prevăzute de legislația națională și de acordurile colective și ameliorează accesul efectiv al lucrătorilor la protecția salariului minim.

[eadvert]

Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Țările UE în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme și nici să facă acordurile respective universal aplicabile.

50% din salariul mediu brut

Directiva prevede că pentru evaluarea caracterului adecvat al salariilor lor minime legale existente, statele membre pot să utilizeze ca referință un coș de bunuri și servicii la prețuri reale sau pot să le fixeze la 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut.

Textul convenit obligă țările UE să creeze un sistem de punere în aplicare, inclusiv o monitorizare fiabilă, controale și inspecții pe teren, pentru a asigura conformitatea și a combate subcontractarea abuzivă, activitatea independentă fictivă, nedeclararea orelor suplimentare sau creșterea intensității muncii. Statele membre au la dispoziție doi ani pentru a se conforma directivei.

Nicolae Morgovan, președintele Blocului Național Sindical (BNS) Bihor, ne-a declarat că este bine că s-a adoptat un salariu minim la nivelul fiecărei țări din UE, deși mai corect era adoptarea unui salariu minim la nivelul întregii Uniuni. „Chestia asta cu salariul minim în UE au tergiversat-o de pe vremea lui Adrian Năstase, sub diferite forme. Este totuși un pas, dacă aceasta este forma finală, de 50% din salariul mediu brut pe economie”, a precizat liderul BNS Bihor.

Ioan Mintaș, primvicepreședinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) spune că este de acord cu această directivă, dar trebuie avută în vedere reducerea fiscalității pe muncă. „Totul ține de reducerea taxelor și impozitelor pe salarii, care sunt foarte mari”, a subliniat primvicepreședintele CNIPMMR.

Salariul minim în România

De la 1 ianuarie 2022, salariul minim brut în România este de 2.550 de lei pe lună. Salariul minim brut în domeniul construcțiilor este de 3.000 de lei în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2028.

Potrivit Legii 135/2022, de la 1 iunie 2022, și angajații din agricultură și industria alimentară primesc de la angajatori cel puțin salariul minim de 3.000 de lei brut pe lună.

Dacă s-ar aplica în prezent directiva adoptată de Parlamentul European, salariul minim brut în România ar trebui să fie de 3.047,5 lei, salariul mediu brut pe țară utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2022 fiind de 6.095 de lei.

Ce va fi din 2023?

În condițiile în care salariul minim brut pe țară garantat în plată va crește la 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023, după cum a fost o propunere a PSD, este de așteptat ca și salariul minim brut în construcții și sectorul alimentar să crească.

Nicolae Morgovan este de părere că salariile minime din construcții și sectorul alimentar ar trebui să crească proporțional cu creșterea salariului minim brut pe țară, altfel ajungându-se la o uniformizare în jos.

„Odată cu creșterea salariului minim brut pe țară trebuie să se umble la grilele de salarizare. Trebuie văzut ce se întâmplă cu sectoarele unde, în prezent, salariul minim brut este de 3.000 de lei. Acestea trebuie majorate în mod corespunzător. Altfel se va ajunge la o uniformizare în jos. Dacă ar fi după patroni, nu s-ar majora salariile, dar trebuie și ei să înțeleagă că nu mai sunt 10 candidați la poartă. S-au dus vremurile acelea”, susține șeful BNS Bihor.

Ioan Mintaș este de acord cu creșterea salariului minim în construcții și industria alimentară ținându-se seama de diferența actuală față de salariul minim brut pe țară, dar cu păstrarea reducerii fiscalității pe muncă. „Nu cred că salariul minim în construcții și industria alimentară va rămâne la fel. Sunt de acord să crescă echivalent, dar să se păstreze reducerile de taxe pe muncă”, a afirmat Ioan Mintaș.

Propunerile CNIPMMR privind salariul minim european