Suma este cu 635 de lei mai mare decât în primele trei luni ale anului.

Raportat la numărul membrilor unei gospodării, cheltuielile au ajuns la 3.579 de lei pe persoană. În același timp, veniturile medii lunare au fost de 10.204 lei pe gospodărie, ceea ce înseamnă că, la nivel statistic, veniturile au depășit cheltuielile cu aproximativ 1.554 de lei, a relatat Alba24.

Diferența nu trebuie însă privită drept suma pe care fiecare familie reușește efectiv să o pună deoparte. Statisticile INS includ și venituri și consumuri provenite din resurse proprii, astfel că indicatorii descriu o medie la nivelul gospodăriilor, nu neapărat banii rămași în cont la finalul lunii.

Mai mult de jumătate din cheltuieli merg către consum

Din totalul de 8.650 de lei cheltuiți lunar, aproximativ 4.936 de lei au fost destinați consumului. Asta înseamnă 57% din total.

Cea mai mare parte a bugetului de consum s-a dus către alimente și băuturi nealcoolice. O gospodărie a cheltuit, în medie, 1.581 de lei pe lună pentru această categorie, adică aproape o treime din toate cheltuielile de consum.

Ponderea alimentelor a crescut ușor față de primul trimestru, de la 31,4% la 32%.

Pe locul următor s-au aflat cheltuielile pentru locuință și utilități. Pentru apă, electricitate, gaze și alți combustibili, o gospodărie a alocat în medie 813 lei pe lună, echivalentul a 16,5% din bugetul de consum. Totuși, ponderea acestei categorii a scăzut cu 3,8 puncte procentuale față de trimestrul precedent.

Alte cheltuieli importante au fost cele pentru:

• îmbrăcăminte și încălțăminte – 390 de lei pe lună;
• transport – 376 de lei;
• mobilier, dotarea și întreținerea locuinței – 353 de lei.

La polul opus se află educația. Pentru această categorie, cheltuiala medie a fost de doar 22 de lei pe gospodărie pe lună, adică 0,5% din bugetul de consum.

Peste 3.100 de lei merg către taxe, impozite și contribuții

O parte importantă din banii unei gospodării nu ajunge însă în consumul de zi cu zi.

În trimestrul al doilea, impozitele, contribuțiile, cotizațiile și taxele au însumat, în medie, 3.159 de lei pe gospodărie. Acestea au reprezentat 36,5% din totalul cheltuielilor.

Cheltuielile legate de producția gospodăriei au fost de aproximativ 119 lei, respectiv 1,4% din total.

Din cei 8.650 de lei reprezentați de cheltuielile totale, 8.279 de lei au fost cheltuieli bănești. Restul de 371 de lei reprezintă contravaloarea produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii.

Cheltuielile bănești au crescut cu 8,2% față de primul trimestru din 2026.

În oraș, cheltuielile sunt cu mult mai mari decât la sat

Diferențele dintre mediul urban și cel rural sunt vizibile atât la nivelul veniturilor, cât și al cheltuielilor.

În orașe, o gospodărie a avut cheltuieli medii de 9.437 de lei pe lună. În mediul rural, nivelul a fost semnificativ mai redus.

Raportat la o singură persoană, diferența devine și mai clară: un locuitor din mediul urban a cheltuit, în medie, 4.241 de lei pe lună, față de 2.881 de lei în mediul rural.

Și structura cheltuielilor este diferită. În mediul urban, taxele, impozitele și contribuțiile au reprezentat 38,4% din total, în timp ce în mediul rural ponderea a fost de 33,6%.

La sate, gospodăriile au beneficiat însă într-o măsură mai mare de produsele obținute din propriile resurse. Acestea au reprezentat 7,3% din cheltuielile totale, față de doar 2,4% în mediul urban.

Veniturile au trecut de 10.000 de lei pe gospodărie

În trimestrul al doilea din 2026, veniturile totale medii ale unei gospodării au ajuns la 10.204 lei pe lună. Suma este cu 8% mai mare decât în primul trimestru și cu 7,4% peste nivelul din trimestrul al doilea al anului trecut.

Salariile și celelalte drepturi salariale au fost principala sursă de venit. Acestea au însumat 7.354 de lei pe gospodărie și au reprezentat 72,1% din veniturile totale.

Prestațiile sociale au contribuit, în medie, cu încă 2.005 lei pe lună, adică 19,6% din veniturile gospodăriilor.

Și aici diferențele dintre oraș și sat sunt importante. Venitul mediu al unei gospodării din mediul urban a fost de 11.118 lei pe lună, față de un nivel mai redus în mediul rural.

Pe persoană, venitul mediu a fost de 4.997 de lei în urban și de 3.405 lei în rural.

Ce arată, de fapt, cifrele INS

Privite în ansamblu, datele arată o gospodărie românească în care consumul ocupă cea mai mare parte a bugetului, iar alimentele rămân principala destinație a banilor cheltuiți.

În același timp, taxele, contribuțiile și celelalte plăți către stat sau către sistemele de asigurări reprezintă mai mult de o treime din totalul cheltuielilor.

Față de trimestrul al doilea din 2025, cheltuielile medii au crescut cu 7,6% pe gospodărie și cu 10,6% pe persoană.

INS atrage însă atenția că datele pentru primele două trimestre din 2026 sunt provizorii.

De asemenea, „cheltuielile totale” nu trebuie confundate cu banii pe care o familie îi plătește efectiv la magazin sau pentru facturi. Indicatorul include toate cheltuielile bănești, indiferent de destinație, dar și valoarea produselor consumate din resurse proprii.

În cazul acestor produse, valoarea lor este înregistrată atât în veniturile gospodăriei, ca venit în natură, cât și în cheltuieli, pentru echilibrarea balanței de venituri și cheltuieli.

Cu alte cuvinte, cei 1.554 de lei care rezultă din diferența dintre veniturile și cheltuielile medii nu reprezintă automat economiile unei familii românești. Sunt, înainte de toate, o medie statistică ce trebuie citită în contextul metodologiei INS.