Evaluarea este realizată de organizația nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul companiei de consultanță Deloitte, iar concluziile indică faptul că aproximativ o treime dintre țările lumii înregistrează un regres în ceea ce privește bunăstarea socială. În fruntea ierarhiei rămâne Norvegia, urmată de celelalte state nordice și de Elveția, a transmis Economica.

Scorul total obținut de România a fost de 74,49 puncte din 100, foarte apropiat de cel înregistrat anul precedent. Deși nivelul rămâne sub media statelor din Uniunea Europeană, rezultatul menține țara noastră în categoria a doua de dezvoltare socială, statut dobândit în 2022. Raportul evidențiază că stagnarea progresului social nu este un fenomen izolat, ci o tendință globală, care afectează majoritatea regiunilor.

Pe componentele analizate, România a urcat în clasamentul privind satisfacerea nevoilor de bază, ajungând pe locul 45, după ce anterior ocupa poziția 49. La capitolul oportunități, țara își menține poziția, în timp ce la bunăstare se înregistrează o ușoară scădere, până pe locul 63. Cele mai bune performanțe au fost consemnate la indicatorii legați de nutriție și servicii medicale, precum și la condițiile de locuire. De asemenea, s-au observat progrese la accesul la apă și servicii de salubritate. În schimb, rezultatele cele mai slabe rămân în domeniile sănătății și educației de bază, unde România se situează sub nivelul unor state cu un PIB pe cap de locuitor comparabil, precum Ungaria, Croația, Polonia sau Grecia.

Analiza subliniază că evoluția economică nu se traduce automat în progres social. Unele țări reușesc să valorifice mai eficient creșterea economică în beneficiul populației. De exemplu, Danemarca și Statele Unite au niveluri similare ale PIB-ului pe cap de locuitor, însă scorul privind progresul social este semnificativ mai ridicat în cazul Danemarcei. În același timp, Letonia obține rezultate apropiate de cele ale SUA în materie de progres social, deși economia sa este mult mai mică.

„Una dintre tendințele evidențiate de raport este slăbirea relației dintre performanța economică și progresul social în ultimii ani, în special după pandemia COVID-19. Această evoluție este vizibilă și în România, o economie care a înregistrat unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere din Uniunea Europeană, dar care continuă să se confrunte cu provocări în domenii precum educația, sistemul de sănătate sau reducerea inegalităților regionale. Pentru a avea o creștere economică cu efecte pozitive asupra nivelului de bunăstare a cetățenilor, sunt necesare măsuri care să asigure nu doar păstrarea ritmului de creștere a investițiilor publice și private (cu capital străin și local), ci și direcționarea lor strategică spre infrastructura socială și spre anumite regiuni geografice și industrii”, declară Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

Statele nordice continuă să domine clasamentul global al calității vieții.

Norvegia își păstrează poziția de lider și în 2025, cu un scor de peste 91 de puncte, fiind urmată de Danemarca, Finlanda, Suedia și Elveția, toate menținând niveluri ridicate, chiar dacă unele au înregistrat ușoare stagnări sau scăderi.

Pe termen lung, cele mai importante progrese la nivel mondial au fost observate în domenii precum accesul la informație și comunicații, locuințe, educație superioară și infrastructură de apă și salubritate. Printre țările care au înregistrat cele mai mari îmbunătățiri ale scorului de progres social din 2011 până în prezent se numără Fiji, Arabia Saudită și Republica Moldova.

Raportul Social Progress Index este publicat anual, începând cu 2011, de către Social Progress Imperative, calculând Indexul de Progres Social în baza analizei a trei dimensiuni principale: nevoi de bază (hrană și îngrijiri medicale de bază, apă și salubritate, locuințe și siguranță personală), bunăstare (educație de bază, acces la informații și comunicații, sănătate, calitatea mediului), respectiv oportunități (drepturi individuale și libertate de expresie, libertate personală și de alegere, incluziune, educație avansată).