Pentru aplicarea acestei proceduri, este necesar să accepte integral acuzațiile formulate în dosarul respectiv. Curtea Constituțională a României (CCR) a confirmat această regulă într-o decizie pronunțată într-o cauză care viza infracțiuni de evaziune fiscală și complicitate la delapidare.
Judecătorii constituționali au respins, în unanimitate, excepția de neconstituționalitate și au stabilit că dispozițiile Codului de procedură penală sunt conforme cu Legea fundamentală. Decizia a fost publicată miercuri, 18 noiembrie, în Monitorul Oficial.
Concret, dacă o persoană este judecată pentru mai multe fapte în același dosar și contestă chiar și una dintre acuzații, cauza va fi soluționată potrivit procedurii obișnuite, nu prin procedura simplificată.
De ce nu poate fi aplicată procedura simplificată doar pentru faptele recunoscute
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de un inculpat care a susținut că actuala reglementare creează o diferență de tratament între persoanele judecate pentru mai multe infracțiuni.
Argumentul acestuia a fost că, dacă faptele ar fi fost cercetate în dosare separate, ar fi putut să recunoască integral acuzațiile dintr-un dosar și să le conteste pe cele dintr-un altul, beneficiind de procedura simplificată doar în prima cauză.
Curtea de Apel București, instanța care a sesizat CCR, a apreciat că această critică este întemeiată.
Curtea Constituțională a avut însă o altă interpretare. Judecătorii au considerat că diferența de tratament este justificată de modul în care sunt judecate faptele. Atunci când mai multe infracțiuni sunt reunite în același dosar, iar inculpatul contestă o parte dintre acuzații, instanța trebuie să analizeze toate împrejurările cauzei prin procedura obișnuită.
În schimb, dacă infracțiunile sunt judecate în dosare distincte, inculpatul poate solicita procedura simplificată în cauza în care recunoaște în totalitate faptele, cu respectarea celorlalte condiții prevăzute de lege.
Cu cât se reduc pedepsele prin procedura simplificată
Procedura simplificată, reglementată de Codul de procedură penală, poate aduce inculpaților o reducere importantă a limitelor de pedeapsă.
Potrivit articolului 396 alineatul (10) din Codul de procedură penală, în cazul condamnării sau al amânării aplicării pedepsei, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, limitele pedepsei se reduc astfel:
- cu o treime în cazul pedepselor cu închisoarea;
- cu o pătrime în cazul amenzii penale.
Reducerea se aplică atât limitei minime, cât și celei maxime prevăzute de lege pentru infracțiunea respectivă.
De exemplu, dacă o infracțiune este sancționată cu închisoarea de la 3 la 6 ani, în urma aplicării procedurii simplificate, limitele devin de la 2 la 4 ani.
Recunoașterea faptelor nu garantează automat aplicarea procedurii
Chiar dacă inculpatul recunoaște toate acuzațiile, instanța nu este obligată să admită automat cererea de judecată simplificată.
Judecătorul poate respinge solicitarea dacă probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt suficiente pentru stabilirea situației de fapt și pentru lămurirea cauzei.
Există însă și situația în care instanța administrează probe, iar acestea confirmă aceeași situație de fapt pe care a recunoscut-o inculpatul. În condițiile prevăzute de lege, reducerea limitelor de pedeapsă poate fi aplicată și în acest caz.
Prin decizia pronunțată, CCR confirmă astfel că procedura simplificată presupune recunoașterea integrală a faptelor pentru care inculpatul este judecat în același dosar, nu doar acceptarea unora dintre acuzații.
Citiți principiile noastre de moderare aici!