Astfel, alegerile prezidențiale pot fi reorganizate cel mai devreme anul viitor. Iată care sunt variantele de a asigura continuitate după expirarea mandatului actualului președinte:

Prelungirea mandatului

Constituția prevede că mandatele președintelui și ale Parlamentului pot fi prelungite doar în situații excepționale.

art. 83 alin 3: Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

art. 63 alin 1: Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

art. 93: (1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora, citat de G4Media.

„Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales”, se mai arată în articolul 83, alin.2 din Constituție.

Unii politicieni liberali sunt de părere că acest lucru înseamnă că președintele Iohannis va rămâne pe post până în momentul organizării noilor alegeri prezidențiale.

Interimatul la președinție

În scrutinul de duminică, 1 decembrie au fost aleși noii parlamentari. Procedurile de validare ale acestor alegeri sunt în desfășurare.

„Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea Președintelului României, în cel mult 20 de zile de la alegeri”, se arată în art. 63, alin. 3 în Constituție.

Astfel, obligația de a convoca noul Parlament aparține lui Klaus Iohannis. Noul Legislativ trebuie să se constituie până pe data de 21 decembrie, doar după pot fi aleși președintele Senatului și Camerei Deputaților. În cazul în care funcția de președinte devine vacantă, Constituția prevede ca funcția să fie exercitată interimar, în ordine de către președinții Senatului și Camerei Deputaților.

art. 97 alin 1: Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.

art. 88 alin 1: Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor, a mai relatat G4Media.

Tot în Constituție este prevăzut că „în termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Președinte” (art. 97, alin.2).

Care Guvern?

În cazul în care președintele Senatului sau al Camerei Deputaților preia funcția de președinte interimar al țării, acesta are multiple limitări constituționale: „atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale”. În articolele 88-90 din Constituție sunt prevăzute adresarea de mesaje Parlamentului, dizolvarea acestuia și organizarea unui referendum.

Prin urmare, Constituția nu prevede limitări pentru desemnarea unui premier și nici pentru numirea unui nou Guvern.

Aici apar mai multe posibilități.

Mandatul actualului Cabinet condus de Marcel Ciolacu expiră în momentul validării alegerilor parlamentare. Cabinetul administrează treburile când noul Guvern va depune jurământul.

art. 110 alin 1: Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.

art. 110 alin 4: Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern, a mai scris sursa menționată anterior.

Variantele posibile în aceste condiții sunt:

• Cabinetul Ciolacu asigură treburile curente până după alegerile prezidențiale și instalarea noului președinte ales al țării care să desemneze noul premier.
• Președintele interimar desemnează premier care să formeze Guvern pe baza unei majorități din Parlament, se mai arată în articolul relatat de G4Media.

CCR a anulat alegerile prezidențiale. Tot procesul electoral va fi reluat de la zero