‘Primul jalon suspendat este cel legat de operaționalizarea și funcționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice, cum este cunoscută instituția cu denumirea prescurtată AMEPIP, pentru care în prezent sunt suspendați 330 de milioane de euro, urmând ca până la data de 28 noiembrie 2025 să soluționăm acest jalon cu numărul 440, respectiv să fie selectată și numită conducerea AMEPIP după criteriile, respectiv standardele pe care le impune Comisia Europeană. Din acest punct de vedere, în prezent procedura se găsește în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului. Termenul pentru depunerea candidaturilor în vederea selectării comisiei care va evalua candidații la funcțiile de conducere din cadrul acestei autorități, respectiv din cadrul AMEPIP, este data de 11 iunie’, a menționat Boloș.

Cel de-al doilea jalon care a fost suspendat este legat de administratorii de companii de la Ministerul Energiei, 43 fiind în prezent revocați.

‘Cel de-al doilea jalon care a fost suspendat este cel în legătură cu administratorii de companii de la Ministerul Energiei. Aceștia sunt 43 de administratori care în prezent sunt revocați. Suma suspendată este de 227 de milioane de euro și suntem în următoarea situație: proceduri reluate pentru desemnarea administratorilor la opt companii – Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, CE Oltenia, Midia Green Energy și CNCIR. Cele nereluate sunt la Societatea de Administrare a Participațiilor în Domeniul Energiei – SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele și Institutul nostru de Resurse Minerale în domeniul energiei. Termenul pentru ca noii administratori să fie numiți este 28 noiembrie 2025’, a spus demnitarul.

Potrivit ministrului de resort, în ceea ce privește jalonul al treilea, care vizează pensiile speciale, România are suspendată suma de 231 de milioane de euro.

‘Pentru componenta de pensii speciale – Jalonul 215, sunt suspendați 231 de milioane de euro. În prezent, proiectul de act normativ care privește componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistrați este trecut de dezbaterile în comisii în Senatul României și are două prevederi importante, respectiv creșterea vârstei de pensionare progresiv, până la 65 de ani, respectiv până în anul 2045. De asemenea, baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puțin deocamdată, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile în plen în Senatul României, la 85% din veniturile nete. Aceasta este decizia pe care am primit-o și ni s-a comunicat oficial. Termenul, cum am spus, curge pentru cele trei jaloane care au fost suspendate și pentru care am menționat sumele care sunt suspendate până la data de 28 noiembrie 2025’, a subliniat oficialul.

Ministrul Boloș a precizat, totodată, că suma de 1,279 de miliarde de euro, aprobată de forul european pentru Cererea de plată numărul 3, ar urma să intre în Trezorerie până la data de 10 iunie.

‘În cursul zilei de miercuri, Comisia Europeană a emis decizia 3487 din 28/05/2025 prin care a aprobat, în legătură cu cererea de plată numărul trei, plata sumei de 1,279 miliarde de euro, din care componenta de grant este de 622 de milioane de euro, iar cea de împrumut de 657 de milioane de euro. De asemenea, tot prin aceeași decizie, Comisia Europeană a decis suspendarea sumei de 869 de milioane de euro, din care componenta de grant de 814 milioane euro și cea de împrumut de 55 de milioane de euro. Consecința adoptării acestei decizii, care este una cu componentă bună pentru ceea ce înseamnă încasările la bugetul de stat al României, este că termenul de șase luni pentru suma suspendată de 869 de milioane de euro curge din 28 mai 2025 și se împlinește pe data de 28 noiembrie. Suma de 1,279 miliarde de euro o așteptăm de la Comisia Europeană în Trezorerie până pe data de 10 iunie’, a spus Boloș.

În viziunea acestuia, în renegocierea PNRR miza o reprezintă ‘înlocuirea investițiilor cu un ritm de implementarea încetinit’.

‘Este perioadă, după cum știm, de interimat, dar în care Guvernul României a rămas în continuare concentrat pentru a soluționa și a debloca cererea de plată numărul trei, pentru că de ea ulterior depinde cererea de plată numărul patru și, desigur, renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență, care este în desfășurare. Miza este cea privitoare la înlocuirea investițiilor cu un ritm de implementare încetinit, cu investiții care sunt finanțate din bugetul de stat sau din programele noastre naționale, încât să putem să ne protejăm interesele financiare și să nu fim afectați de eventualele penalități pe care le-am avea pentru neimplementarea investițiilor, așa cum ne-am angajat în Planul Național de Redresare și Reziliență’, a explicat Marcel Boloș.

Sursa: AGERPRES