În timp ce Guvernul adoptă măsuri fiscale dure pentru a reduce deficitul bugetar, în companiile de stat are loc un fenomen contradictoriu: salariile conducerii cresc spectaculos, în ciuda performanțelor slabe și a pierderilor financiare masive. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a tras un semnal de alarmă privind aceste derapaje, descriind situații în care indemnizațiile directorilor au crescut chiar și de cinci ori față de nivelul anterior.

Potrivit declarațiilor făcute de Miruță la Antena3 CNN, în timp ce autoritățile căutau soluții pentru reducerea cheltuielilor publice, conducerea mai multor companii de stat și-a majorat indemnizațiile fără justificare clară.

„În companiile de stat s-au mărit indemnizații și cu până la 5 ori mai mult decât erau în luna mai”, a explicat ministrul, acuzând decizii luate „împotriva interesului statului român”.

Printre cazurile semnalate de ministru se numără:

• Șantierul Naval Mangalia – indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație au crescut de la 2.260 de lei la 15.500 de lei
• Romarm – salariile au fost majorate de la 6.500 de lei la 19.950 de lei
• Icertrans – directorul general încasează un salariu brut de 53.910 lei

Toate aceste creșteri au avut loc în timp ce Guvernul anunța înghețarea salariilor bugetarilor, limitarea angajărilor în sistemul public și alte restricții fiscale pentru anul 2026.

O realitate veche, dar tot mai costisitoare

Pe lângă creșterile salariale, Miruță a evidențiat și situații complet absurde în structura unor companii. Un exemplu elocvent este Mamaia SA, unde compania are 3 angajați, dar 4 șefi: un director și un Consiliu de Administrație format din 3 membri.

„La 3 angajați există 4 șefi… Situațiile astea sunt des întâlnite”, a precizat ministrul.

În plus, sunt cazuri în care aceeași persoană este numită în mai multe consilii de administrație, cumulând indemnizații de zeci de mii de lei lunar.

Problema nu este una recentă. De-a lungul anilor, statul român a pompat bani publici în companiile pe care le deține, sperând să le transforme în motoare de dezvoltare economică. În realitate, multe dintre acestea au devenit saci fără fund: subvenționate constant, dar incapabile să genereze profit sau eficiență.

Pierderile și datoriile ajung la miliarde de lei în unele cazuri, în timp ce conducerea este răsplătită la nivel de corporație privată performantă. Această discrepanță între rezultate și recompensă nu face decât să adâncească lipsa de încredere în managementul acestor entități.

Un caz emblematic este CFR Marfă, compania de transport feroviar de marfă a statului. Cu pierderi constante și datorii colosale, societatea se află într-o situație economică critică. Totuși, funcțiile de conducere din cadrul companiei rămân atractive financiar, fără a fi condiționate de rezultate clare sau redresare.

Ministrul propune schimbări legislative

Pentru a limita aceste excese, ministrul Radu Miruță propune modificarea Ordonanței 109, care reglementează guvernanța corporativă a companiilor de stat. Una dintre măsurile-cheie ar fi reducerea factorului de multiplicare care permite directorilor să primească până la de 6 ori salariul mediu din companie. Propunerea lui Miruță este ca acest plafon să fie scăzut la 2 ori salariul mediu.

„Le voi introduce noi indicatori de performanță, nu vor fi în bătaie de joc, ci să reflecte efectiv performanța”, a adăugat el.

Aceste dezvăluiri apar în contextul în care Guvernul Ilie Bolojan a adoptat recent un pachet de măsuri fiscale dure, pentru a reduce un deficit bugetar care a depășit 9,3% din PIB. Printre măsuri se numără:

• Majorarea TVA – de la 19% la 21%, cota redusă unificată la 11%
• Creșterea accizelor cu 10% pentru alcool, tutun și carburanți
• CASS de 10% pentru pensiile care depășesc 3.000 lei
• Impozit majorat pe dividende (de la 10% la 16%) și pe profiturile băncilor (de la 2% la 4%)
• Înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public în 2026

Într-un astfel de climat economic, în care populația și mediul privat sunt puse sub o presiune tot mai mare, creșterile salariale nejustificate din companiile de stat devin nu doar imorale, ci și periculoase pentru echilibrul fiscal al României.