[eadvert]

Datele sunt aferente lunii septembrie 2021 şi au fost publicate abia în decembrie de către Ministerul de Finanţe. Unde s-a dus datoria acumulată?

„Din păcate, bugetele din ultimii ani s-au construit pe deficit. Dacă aceste deficite s-ar fi dus în infrastructură, în zona de învăţământ sau sănătate ar fi fost bine, dar observăm că cea mai mare parte a deficitului este dată de susţinerea cheltuielilor curente, salarii, pensii, ceea ce face ca acest deficit să se adâncească în viitor”, spune Adrian Benţa, analist financiar.

Finanţele au publicat marţi seară şi un comunicat prin care anunţă că România are al nouălea cel mai mic grad de îndatorare din Uniunea Europeană, dar şi că, în lumina noilor date de la INS despre evoluţia PIB, datoria publică este de 48,5% din PIB, ca urmare a creşterii PIB.

„Conform informaţiilor comunicate de Institutul Naţional de Statistica (INS) în 7 decembrie 2021 privind valoarea estimată a PIB aferent trimestrului III 2021, la sfârşitul lunii septembrie 2021, indicatorul datorie guvernamentală reprezintă 48,5% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht”, anunţă reprezentanţii Finanţelor.

Este adevărat, 60% este plafonul maxim admis pentru datoria publică ca pondere în PIB, însă economiştii consideră că un nivel de îndatorare între 45 şi 50% din PIB este deja o linie roşie pentru o economie a României şi datoria publică devine o frână a creşterii economice. Datoria a ajuns de la 35% din PIB în 2019 la, probabil, peste 50% din PIB până la finalul lui 2021.

„Dacă ne raportăm la alte state, vedem că încă stăm bine la capitolul datorie publică ca pondere în PIB. Crescând datoria, vom cheltui mai mulţi bani cu dobânzile, care puteau merge în investiţii”, a mai spus Adrian Benţa, care a adăugat că în infrastructura de transport însă lucrurile pare că au început să se mişte în 2021 din punctul de vedere al investiţiilor: „Deplasându-mă destul de mult prin ţară am văzut că sunt şantiere şi merg proiectele în infrastructura rutieră.”

Investiţiile de la bugetul de stat (cheltuielile de capital), cele care creează deficit bugetar şi datorie publică, au fost în septembrie de 17 mld. de lei de la începutul anului, în vreme ce plusul la datoria publică a fost de 57 de mld. de lei. Mai mult sau mai puţin pentru investiţii, cert este că datoria creşte puternic şi nu sunt momentan premise să înce­tinească această creştere, iar gradul de îndatorare a României merge spre linii roşii de 50-55% din PIB.

Chiar şi cu raportarea la un PIB mai mare, care reduce automat datoria ca pondere în PIB, misiunea de a ţine datoria publică la sub jumătate din PIB, care este un nivel de avertizare, este foarte grea pentru Finanţe. La nivelul lunii septembrie 2021, când datoria era de 556,4 mld. lei, deficitul bugetar era de 44,3 mld. lei. Cu un deficit programat de 83,3 mld. lei, înseamnă că Finanţele trebuie se împrumute cu încă 39 de mld. de lei până la finalul anului, adică încă circa 3,2 puncte procentuale din PIB. În consecinţă, chiar şi cu o datorie de 48,5% din PIB în septembrie, doar din deficitul bugetar, fără a se mai adăuga şi costul rostogolirii datoriei vechi, se mai adaugă cel puţin 3 puncte procentuale din PIB datorie până la final de an, ceea ce înseamnă că datoria publică trece de 50% din PIB.

Sursa: Mediafax