Potrivit anchetei, practica ar fi fost posibilă pe fondul deficitului de specialiști, al unor lacune legislative și al unor controale considerate, în multe cazuri, pur formale.
În acest context, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), printr-un comunicat transmis și de CAS Bihor, recunoaște existența unor disfuncționalități grave în sistem și anunță măsuri de reformă menite să limiteze astfel de situații.

„Situațiile descrise reprezintă practici grave, care, deși izolate, au justificat preocupările noastre recente de eficientizare a sistemului de asigurări sociale de sănătate”, se arată în comunicatul CNAS.

Reprezentanții instituției subliniază că problemele semnalate nu sunt unele punctuale, ci rezultatul unor deficiențe acumulate în timp.

„Exemplele menționate sunt parte a unui conglomerat de disfuncționalități perpetuate în sistemul de sănătate în ultimii 10–15 ani, ca efect cumulat al unor deficiențe structurale și al lipsei unor reforme sistemice coerente”, se precizează în documentul oficial.

Potrivit CNAS, una dintre principalele direcții de acțiune vizează restructurarea modului de control. În acest sens, instituția anunță reorganizarea structurilor de control într-o structură națională unică, cu atribuții regionale clare.

„Trecem de la un control formal, retrospectiv, la un control bazat pe analiză de date, indicatori de risc și instrumente de tip Business Intelligence”, se arată în comunicat.

Un alt pilon important îl reprezintă digitalizarea sistemului, prin dezvoltarea noii Platforme Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS), care ar urma să devină funcțională în cursul acestui an. Conform CNAS, platforma va permite „analiza suprapunerilor de programe de lucru, verificarea raportărilor de servicii medicale, integrarea feedback-ului pacienților și trasabilitatea reală a actului medical”. Totodată, va fi introdus un sistem național de programări și accesul medicilor curanți la imaginile medicale brute, nu doar la rezultatele interpretate.

În comunicat se mai arată că vor fi schimbate și regulile de contractare și finanțare a serviciilor medicale. Casele de asigurări vor solicita strategii adaptate nevoilor reale de sănătate ale populației, iar finanțarea spitalelor va fi corelată cu complexitatea serviciilor oferite, nu doar cu volumul raportărilor.

CNAS recunoaște, totodată, existența unor probleme structurale majore care afectează funcționarea sistemului sanitar: migrația personalului medical către sectorul privat, plata necorespunzătoare a gărzilor, lipsa unor trasee clare ale pacientului, distribuția inegală a volumului de muncă în spitale și pasivitatea managerială în unele unități sanitare.

„Rolul unor consilii de administrație a devenit adesea unul formal, fără implicare reală în guvernanța și eficientizarea spitalelor”, se mai arată în document. În ceea ce privește serviciile de imagistică și teleradiologie, CNAS anunță că lucrează la reglementări clare privind rambursarea acestora, cu criterii de calitate, mecanisme de control și evaluare. „Un grup de lucru dedicat serviciilor de teleradiologie s-a întrunit deja la sediul CNAS, în vederea stabilirii unui cadru coerent de funcționare”, precizează instituția.

În final, reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate subliniază că obiectivul principal al tuturor acestor măsuri îl reprezintă recâștigarea încrederii pacienților.

„Ne propunem să asigurăm un traseu medical clar, sigur și echitabil, indiferent de forma de proprietate a furnizorului de servicii”, se arată în comunicatul transmis.