Deși până la pronunțarea hotărârii de condamnare se afla sub control judiciar și nu avea voie să iasă din România, iar ulterior a fost arestat și extrădat din Italia, Judecătoria Salonta a invocat faptul că nicio probă nu arată când, cum și pe unde a plecat din țară bărbatul. Drept urmare, instanța a dispus achitarea lui Neagrău, pe motiv că fapta nu există.

Condamnat pentru trafic de migranți

La data de 10 decembrie 2021, Petru Marius Neagrău a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la 3 ani și două luni de închisoare pentru trafic de migranți. Alături de alți trei bărbați, a fost acuzat că a ajutat șapte migranți sirieni să treacă ilegal frontiera în luna ianuarie a anului 2015.

Pe parcursul procesului, începând cu luna iunie 2021, bărbatul s-a aflat sub control judiciar, măsură luată într-un alt dosar în care era inculpat, prin care i s-a interzis să iasă din țară fără acordul instanței.

Însă imediat ce instanța de apel a dat o hotărâre definitivă în procesul de trafic de migranți, polițiștii care l-au căutat pe Neagrău pentru a-l duce la penitenciar nu l-au găsit acasă. Bărbatul a fost dat în urmărire națională și internațională, iar în iulie 2022 a fost arestat în Italia. A fost predat autorităților române în luna octombrie a aceluiași an și a fost eliberat condiționat în martie 2025.

La începutul anului 2025, Parchetul Salonta l-a trimis în judecată pentru trecere frauduloasă a frontierei, pe motiv că a încălcat condițiile controlului judiciar și a ieșit din țară fără acordul instanței. Neagrău a respins acuzația și a explicat că a trecut în mod legal din România în Ungaria, prin punctul de frontieră Borș. A făcut-o chiar la 10 decembrie 2021, în ziua în care Curtea de Apel Oradea a pronunțat condamnarea sa, dar înainte ca hotărârea să fie anunțată. Nu-și amintea însă ce act a folosit – cel emis de autoritățile române ori pașaportul maghiar – având dublă cetățenie.

Autoritățile maghiare au transmis că Petru Marius Neagrău nu figurează în sistemul de frontieră din Ungaria, care conține doar date privind trecerea graniței de către cetățenii altor țări, nu și de cei cu documente maghiare.

Instanța: acuzație fără probe concrete

Judecătoria Salonta a observat că, deși bărbatul nu a fost găsit la domiciliu în ziua pronunțării hotărârii definitive de condamnare pentru trafic de migranți și a fost arestat ulterior în Italia, procurorii nu au adus probe care să arate, în mod concret, cum a trecut granița Neagrău și „nici care sunt acele condiţii de trecere legală a frontierei pe care le-ar fi încălcat inculpatul”.

În opinia instanței, prezumţia că bărbatul a ieșit fraudulos din țară „nu este suficientă pentru a sta la baza acuzaţiei penale, fiind obligatoriu ca organele de urmărire penală să administreze probele necesare pentru dovedirea existenţei faptei şi elementelor constitutive ale infracţiunii”.

Judecătorul de caz a precizat că atitudinea lui Petru Marius Neagrău de a pleca din țară, deși acest lucru îi era interzis prin control judiciar, reprezintă „un comportament în dezacord cu principiul bunei credinţe şi (…) este de natură să îngreuneze o eventuală anchetă și executarea unei eventuale pedepse”, dar nu poate sta la baza unei condamnări pentru trecere frauduloasă a frontierei. Drept urmare, Neagrău a fost achitat pe motiv că fapta nu a existat.

Sentința de achitare dată de Judecătoria Salonta poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile.

Petru Marius Neagrău a mai fost achitat definitiv, în octombrie 2025, într-un dosar în care a fost acuzat, alături de doi frați, de contrabandă cu țigări. Și atunci motivul a fost că fapta nu a existat. În prezent, numele său figurează într-un dosar similar, aflat la Judecătoria Salonta.