O astfel de înregistrare poate fi foarte utilă pentru Poliție și chiar poate sta la baza unei sancțiuni. Lucrurile se schimbă însă atunci când filmarea este publicată pe Facebook, TikTok, YouTube sau alte platforme.

În acest caz intră în discuție protecția datelor cu caracter personal, dreptul la imagine și reputația persoanelor surprinse în imagini. Iar dacă un șofer încearcă să filmeze cu telefonul în timp ce conduce, poate ajunge el însuși să fie sancționat, chiar dacă intenția este aceea de a documenta o abatere comisă de alt participant la trafic.

Camera de bord poate înregistra traficul, dar publicarea imaginilor este o altă problemă

Legislația rutieră nu interzice, în general, folosirea unei camere de bord montate pe autoturism. O cameră fixată pe mașină și care înregistrează automat se află însă într-o situație diferită față de un telefon ținut în mână de șofer în timpul deplasării.

Problemele apar mai ales în momentul în care imaginile sunt păstrate, distribuite sau făcute publice. Dacă într-o filmare apar persoane identificabile, fețe, voci, numere de înmatriculare sau alte elemente care permit stabilirea identității unei persoane, pot deveni aplicabile regulile privind protecția datelor.

GDPR tratează drept date cu caracter personal orice informație referitoare la o persoană identificată sau identificabilă, inclusiv atunci când identificarea se poate face indirect. Înregistrarea, stocarea și publicarea unor astfel de imagini sunt forme de prelucrare a datelor.

Numărul de înmatriculare poate fi considerat dată personală

Un număr de înmatriculare identifică în primul rând un autoturism, însă, în anumite situații, poate permite identificarea proprietarului sau a deținătorului acestuia. Din acest motiv, nu poate fi considerat automat o informație anonimă.

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a indicat, în documentele sale privind supravegherea video, că o imagine poate reprezenta o dată personală chiar și atunci când fața unei persoane nu este vizibilă, dacă există alte elemente care permit identificarea sa, precum numărul de înmatriculare.

Asta nu înseamnă însă că orice filmare în care apare o plăcuță de înmatriculare este ilegală. Contează scopul pentru care este folosită imaginea, contextul, posibilitatea efectivă de identificare, temeiul juridic și proporționalitatea prelucrării.

O înregistrare păstrată pentru a documenta un accident sau o abatere rutieră nu are același impact ca aceeași filmare publicată pe internet și pusă la dispoziția unui număr nelimitat de persoane.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că publicarea fără restricții pe internet a unei înregistrări care conține date personale nu mai poate fi considerată, pur și simplu, o activitate exclusiv personală sau domestică.

Prin urmare, faptul că un material este postat pe un cont personal de Facebook nu înseamnă automat că regulile GDPR nu se aplică. Dacă filmarea este publică și poate fi văzută de un număr nedeterminat de persoane, situația trebuie analizată diferit.

Când poate deveni problematică publicarea unei filmări

Riscul crește atunci când, odată cu imaginile, sunt făcute publice mai multe date decât sunt necesare pentru informarea publicului.

De exemplu, într-un material pot apărea simultan numărul de înmatriculare, chipul șoferului, vocile pasagerilor, locul exact în care se află mașina sau alte informații care permit identificarea unor persoane.

GDPR impune existența unui temei juridic pentru prelucrare și respectarea unor principii precum limitarea scopului și reducerea la minimum a datelor utilizate.

Nu este obligatoriu ca prelucrarea să se bazeze întotdeauna pe consimțământul persoanei filmate. În același timp, simplul fapt că un incident a avut loc pe un drum public nu înseamnă că orice publicare a imaginilor este automat permisă.

Pot apărea probleme mai ales atunci când filmarea este distribuită pentru a expune sau umili o persoană ori când imaginilor li se adaugă acuzații care nu pot fi demonstrate.

Trebuie blurate numerele de înmatriculare?

Nu există o regulă generală în legislația românească prin care orice număr de înmatriculare să trebuiască obligatoriu blurat înainte de publicarea unei filmări din trafic.

Cu toate acestea, dacă numărul sau identitatea persoanei nu sunt relevante pentru scopul urmărit, mascarea lor este una dintre cele mai simple metode prin care pot fi reduse riscurile legate de protecția datelor.

Aceeași abordare poate fi folosită pentru fețe, voci, adrese sau alte informații care nu sunt importante pentru înțelegerea incidentului.

O variantă prudentă este păstrarea înregistrării originale, nemodificate, pentru Poliție sau pentru o eventuală procedură judiciară. Pentru publicare, poate fi realizată o copie separată în care datele personale care nu sunt necesare sunt mascate.

În cazul unei sesizări e-SAR, situația este diferită. Pentru ca Poliția să poată identifica vehiculul, filmarea trebuie să permită identificarea acestuia și a numărului de înmatriculare.

Libertatea de exprimare poate conta

Regulile privind protecția datelor nu anulează libertatea de exprimare și dreptul publicului de a fi informat.

Legea nr. 190/2018, care completează GDPR în România, prevede anumite derogări pentru prelucrarea datelor în scopuri informative, academice, artistice sau literare, în condițiile stabilite de lege.

De aceea, analiza trebuie făcută de la caz la caz. O filmare publicată pentru a atrage atenția asupra unei probleme reale de siguranță rutieră poate avea o justificare diferită față de un material distribuit exclusiv pentru a ridiculiza sau compromite un șofer.

Dreptul la imagine și reputație trebuie respectate

Dincolo de GDPR, sunt importante și drepturile protejate de Codul civil. Acesta apără viața privată, demnitatea, reputația și dreptul unei persoane la propria imagine.

O persoană surprinsă într-o filmare poate avea, în anumite condiții, dreptul de a se opune reproducerii sau utilizării imaginii ori vocii sale.

La fel de important este modul în care este prezentat incidentul. Dacă o filmare arată o anumită manevră făcută de un șofer, acest lucru nu înseamnă automat că persoana poate fi acuzată public de comiterea unei infracțiuni sau de alte fapte pe care imaginile nu le dovedesc.

Cum poate fi sesizată Poliția în cazul unui șofer agresiv

Din 27 octombrie 2024 funcționează mecanismul e-SAR – Sesizări Abateri Rutiere, disponibil prin HUB-ul de servicii al Ministerului Afacerilor Interne.

Prin această procedură, Poliția Rutieră poate constata și sancționa conduita agresivă pe baza sesizării unui participant la trafic care a văzut în mod direct și întâmplător manevra și a surprins-o într-o înregistrare video sau audio-video, a relatat Alba24.

Sesizarea se transmite online prin platforma MAI. Persoana care face sesizarea trebuie să se identifice, să furnizeze date de contact și să dea o declarație pe propria răspundere cu privire la veridicitatea celor relatate și a înregistrării.

De asemenea, sunt necesare informații despre data, ora și locul faptei, semnătura și filmarea propriu-zisă.

Înregistrarea trebuie să surprindă manevra considerată agresivă, data și ora, locul incidentului sau elemente care permit stabilirea acestuia, vehiculul și numărul de înmatriculare, precum și semnalizarea rutieră relevantă.

Filmarea trebuie trimisă în maximum 30 de zile

Codul rutier stabilește că o sesizare este clasată dacă este transmisă la mai mult de 30 de zile de la data la care a fost surprinsă manevra agresivă.

Sesizarea poate fi clasată și în alte situații, de exemplu atunci când lipsesc informațiile obligatorii, persoana care sesizează nu era participant la trafic sau nu a perceput direct și întâmplător manevra. Același lucru se poate întâmpla dacă filmarea nu conține elementele cerute de lege.

Înregistrarea și sesizarea transmise Poliției sunt păstrate, de regulă, timp de un an. Dacă acestea sunt folosite într-o procedură judiciară, se aplică regimul specific probelor.

Totodată, Poliția Rutieră are obligația de a păstra confidențialitatea datelor personale ale persoanei care a formulat sesizarea.

e-SAR nu se aplică automat oricărei abateri

Procedura e-SAR nu este, în forma actuală a legislației, un sistem prin care orice abatere rutieră surprinsă de o cameră de bord poate fi încărcată online și sancționată automat.

Articolul 109^3 din OUG nr. 195/2002 se referă în mod expres la comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor, în sensul art. 54^1 din Codul rutier.

În această categorie intră, printre altele, schimbarea repetată a benzilor pentru depășirea unui șir de vehicule, apropierea foarte mare de un alt vehicul sau frânarea bruscă și nejustificată pentru intimidare, folosirea repetată a claxonului ori a luminilor pentru a obliga un alt șofer să elibereze banda, mersul cu spatele pentru intimidare și derapajele intenționate.

Așadar, o filmare care surprinde o altă încălcare a regulilor de circulație nu intră automat în procedura specială e-SAR.

Ce sancțiune poate primi un șofer pentru comportament agresiv

Comportamentul agresiv este sancționat cu amendă din clasa a II-a și suspendarea dreptului de a conduce pentru 30 de zile.

La nivelul actual al punctului-amendă, amenda este cuprinsă între 865 de lei și 1.081,25 lei, la care se adaugă suspendarea permisului pentru 30 de zile.

Valoarea amenzii poate varia în funcție de modificările legislative privind salariul minim și modul de calcul al punctului-amendă.

Telefonul la volan poate aduce o amendă

Un alt aspect important îi privește chiar pe șoferii care încearcă să documenteze o abatere.

Codul rutier interzice folosirea telefonului mobil în timpul deplasării pe drumurile publice, cu excepția situațiilor în care sunt utilizate dispozitive de tip „mâini libere”.

Prin urmare, un șofer care scoate telefonul din suport, îl ține în mână și începe să filmeze în timp ce conduce poate fi sancționat, chiar dacă urmărește să surprindă o abatere a altui participant la trafic.

Folosirea telefonului mobil în timpul deplasării este sancționată cu amendă din clasa a III-a și 4 puncte de penalizare. În funcție de valoarea punctului-amendă, sancțiunea poate ajunge la 1.730 de lei.

Dacă folosirea telefonului este însoțită, în același timp, de o altă abatere rutieră, sancțiunea poate fi mai severă și poate include suspendarea permisului pentru 30 de zile.

Din acest motiv, pentru documentarea incidentelor este mult mai sigură o cameră de bord montată fix, care înregistrează automat, decât manipularea telefonului în timpul mersului.

Ce poate face o persoană dacă apare într-o filmare publicată online

Persoana surprinsă într-o filmare și identificabilă prin imagine, voce, număr de înmatriculare sau prin combinarea mai multor informații nu este lipsită de posibilități legale dacă materialul ajunge pe Facebook, TikTok sau YouTube.

În funcție de situație, aceasta poate solicita ștergerea imaginilor, anonimizarea lor sau restricționarea folosirii datelor. De asemenea, poate cere corectarea informațiilor inexacte și, în anumite cazuri, poate depune o plângere la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sau se poate adresa instanței.

Dacă GDPR este aplicabil, persoana vizată poate solicita autorului postării, în funcție de împrejurări:

• eliminarea filmării;
• blurarea feței;
• mascarea numărului de înmatriculare;
• eliminarea numelui sau a altor date care permit identificarea;
• restricționarea utilizării materialului;
• corectarea informațiilor inexacte asociate filmării.

Articolul 17 din GDPR reglementează dreptul la ștergerea datelor, cunoscut și drept „dreptul de a fi uitat”. Acesta poate fi invocat în anumite situații, inclusiv atunci când datele nu mai sunt necesare pentru scopul în care au fost colectate sau când prelucrarea este ilegală.

Există însă și excepții, inclusiv cele legate de libertatea de exprimare și de informare. Legislația românească prevede, la rândul său, reguli speciale pentru anumite prelucrări realizate în scop jurnalistic, artistic, literar sau academic.

În concluzie, o cameră de bord poate fi un instrument important pentru siguranța rutieră și pentru documentarea abaterilor, însă folosirea imaginilor trebuie făcută cu atenție. Pentru Poliție, înregistrarea originală poate reprezenta o probă valoroasă. Pentru publicarea pe rețelele sociale, aceeași filmare trebuie analizată și din perspectiva protecției datelor, a dreptului la imagine și a reputației persoanelor surprinse.