Declarațiile recente ale președintelui ANAF, Adrian Nica, au stârnit reacții amestecate în spațiul public, după ce oficialul a afirmat, miercuri seară, într-o emisiune la Antena 3 CNN, că inclusiv produsele realizate în gospodărie – precum tradiționalul gem făcut de bunica – influențează negativ gradul de colectare a TVA la nivel național.

În centrul discuției s-a aflat așa-numitul gap de TVA – diferența dintre taxa pe valoare adăugată pe care statul ar trebui să o încaseze și ceea ce colectează efectiv. România a înregistrat, în 2022, cel mai mare astfel de decalaj din Uniunea Europeană.

„Este de notorietate discuţia apărută în spaţiul public cu privire la producţia pe care România o înregistrează, fiind specificul acestei ţări, atunci când vorbim de autoconsum”, a explicat Nica. Într-o încercare de a exemplifica concret, șeful ANAF a invocat „modul în care tratăm gemul pe care îl face în casă bunica”.

Întrebat de moderator dacă astfel de produse casnice afectează cu adevărat datele macroeconomice ale României, Adrian Nica a răspuns fără echivoc: „Din păcate, astăzi, da. Da, este calculat astăzi la gap-ul de TVA”.

Potrivit Comisiei Europene, produsele realizate pentru consum propriu – un fenomen larg răspândit în mediul rural românesc – sunt incluse în estimările privind consumul total, ceea ce poate influența negativ raportarea privind TVA-ul necolectat. Cu alte cuvinte, chiar dacă nu se realizează o tranzacție comercială și nu există efectiv o plată de TVA, aceste produse „virtuale” sunt luate în calcul la nivel statistic atunci când se evaluează cât ar fi trebuit să colecteze statul.

„Așteptăm publicarea datelor pe anul 2023. Am văzut că țări vecine, precum Bulgaria, au solicitat asistență de specialitate pentru o formulă mai corectă de calcul. Asta încercăm să facem și noi: să ne prezentăm mai bine și mai corect către Comisia Europeană”, a adăugat președintele ANAF.

Gap-ul de TVA este un indicator esențial în evaluarea performanței administrației fiscale. Acesta reflectă nivelul de fraudă, evaziune, insolvențe și erori administrative. În România, el rămâne alarmant de ridicat, ceea ce pune o presiune suplimentară pe autoritățile fiscale, dar și pe contribuabilii onești.

Totuși, aducerea în discuție a gemului făcut în casă, ca factor de influență asupra colectării TVA, a ridicat întrebări privind realismul și relevanța metodelor de calcul utilizate la nivel european. Mai ales într-o țară în care economia informală, dar și tradițiile de autosusținere rurală, sunt încă adânc înrădăcinate.

În contextul în care România încearcă să-și îmbunătățească imaginea fiscală în fața Bruxelles-ului, autoritățile promit că vor recalibra metodele de estimare pentru a reflecta mai corect realitatea economică – una în care, probabil, bunica nu vinde gemul, ci doar îl oferă cu drag în familie.