De la abaterile din supermarketuri până la abandonarea deșeurilor, amenzile pot ajunge la sume care afectează grav bugetul familiilor și al firmelor.

Potrivit Libertatea.ro, una dintre cele mai dure sancțiuni pentru cetățeni vizează abandonarea deșeurilor în locuri neautorizate. Garda de Mediu poate aplica amenzi de până la 100.000 lei, la care se adaugă confiscarea autovehiculului utilizat. La nivel local, primăriile și poliția locală au autoritatea de a sancționa construcțiile fără autorizație sau parcările pe spații verzi, cu amenzi care pot ajunge tot la 100.000 lei pentru persoane fizice și chiar mai mult pentru firme.

Și sancțiunile rutiere au fost recalibrate: începând cu 1 iulie 2026, punctul de amendă va fi de 216,2 lei, iar valorile amenzilor pentru clasele I–IV cresc proporțional cu salariul minim brut de 4.325 lei. De exemplu, clasa a IV-a poate depăși 4.324 lei, în special pentru conducerea sub influența alcoolului sau a drogurilor, ori pentru depășirea vitezei cu peste 50 km/h.

Amenzi pentru firme: 10% din cifra de afaceri

La nivel corporativ, sancțiunile pot fi și mai drastice. Consiliul Concurenței și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) aplică amenzi de până la 10% din cifra de afaceri pentru practici anticoncurențiale sau scurgeri de date ale clienților.

Exemple recente includ:

• Carrefour, Profi și Selgros – peste 100 milioane lei pentru practici anticoncurențiale.
• Companii din piața de energie – peste 73 milioane euro în 2019.
• Aceasta face ca sancțiunile corporative să atingă valori mult mai mari decât orice amendă aplicată persoanelor fizice.

Eficiența colectării amenzilor: o provocare

Recordul absolut nu are o valoare fixă, fiind proporțional cu cifra de afaceri anuală. Pentru înțelegeri de tip cartel sau abuz de poziție dominantă, amenda poate ajunge la 10% din cifra de afaceri. În termeni practici, o companie cu o cifră de afaceri de 1 miliard de euro ar putea plăti până la 100 de milioane euro.
Sancțiunile europene, prin ANSPDCP, pot ajunge la 20 milioane euro sau 4% din cifra de afaceri globală, pentru divulgarea neautorizată a datelor clienților sau breșe majore de securitate.

Pe lângă sancțiunile corporative și cele de mediu, amenzile rutiere și administrative sunt în continuă creștere. În București, de exemplu, parcarea pe spațiul verde poate atrage amenzi de până la 5.000 lei, iar nerespectarea urbanismului atrage amenzi de până la 100.000 lei.

Deși legislația prevede sancțiuni drastice, problema majoră rămâne colectarea efectivă. Raportul Curții de Conturi din 2023 arată că gradul de încasare a amenzilor contravenționale a fost sub 40% în ultimii ani. Procedurile judiciare și contestarea amenzilor întârzie recuperarea banilor, uneori peste patru ani. Ministerul Finanțelor raportează că veniturile din amenzi reprezintă mai puțin de 0,2% din PIB.

Top 5 amenzi efective (2010–2024):

• OMV Petrom, Lukoil, Rompetrol și alții – 880 milioane lei (Consiliul Concurenței)
• Piața RCA – 246 milioane lei (Consiliul Concurenței)
• Operatorii telecom (Orange, Vodafone, Telekom, RCS-RDS) – 120 milioane lei
• Retail modern (Carrefour, Selgros, Mega Image) – 100 milioane lei
• Firme construcții – 65 milioane lei (ANAF Antifraudă)