Joi, atât premierul, cât și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au confirmat oficial blocajul. Ilie Bolojan a explicat, într-o intervenție la Euronews România, că negocierile nu au generat nicio formulă viabilă.

„Fiecare ne-am spus punctele de vedere, dar nu am ajuns la o soluție care să fie agreată de ambele părți și nici nu ne-am apropiat de o variantă care să pară că duce la o formulă în care să ajungem la un numitor comun”, a declarat acesta.

Referindu-se la cuantumul pensiilor, șeful Executivului a arătat că pensia medie în magistratură este astăzi de aproape 5.000 de euro, subliniind diferența foarte mare față de pensia medie din România. În varianta propusă de Bolojan, pensia medie în magistratură ar fi de circa 3.200 de euro net pe lună. Premierul a criticat și vârsta mică de pensionare a magistraților, pe care o consideră nesustenabilă într-o țară în care doar 53% dintre românii între 55 și 64 de ani mai sunt activi economic.

„Vă rog să vă gândiți că o pensie cu care astăzi se iese în magistratură, în medie, este aproape 5.000 de euro (…). Gândiți-vă că o pensie medie în România este 500, 550, 600 de euro astăzi. Adică este o diferență foarte mare între pensia medie și pensia din magistratură și atunci aceste lucruri, că ne place, că nu ne place, trebuie să fie corectate, v-am spus, pentru că e o problemă de a avea un sistem echitabil cât de cât, dar să ai și un sistem care poate să stea în picioare în anii următori. (…) Dacă s-ar aplica ceea ce am propus, ar fi 70% din ultimul salariu, deci ar fi aproximativ 3.500 de euro net, la care se aplică CASS-ul de 10%, care se aplică la toți cei care au pensii mai mari de 3.000 de lei, prin acea diferență, asta ar însemna că ar mai cădea încă 300 de euro, deci ar fi 3.200 de euro net pe lună“, a afirmat Bolojan.

La inițiativa președintelui

Potrivit comunicatului CSM, „întâlnirea din 12 noiembrie 2025 a avut loc la inițiativa Președintelui României și a reunit conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al României, premierul și liderii coaliției“. Scopul: discutarea de principiu a soluțiilor normative privind statutul magistraților.

Discuțiile „nu au condus la o soluție agreată de toți participanții”, în ciuda faptului că reprezentanții sistemului judiciar „au manifestat deschidere pentru rezolvarea problemelor analizate”, se arată în comunicat. CSM susține că a urmărit o abordare echilibrată, conformă cu jurisprudența Curții Constituționale.

Consiliul precizează că a propus „o soluție identică celei reglementate în cazul tuturor celorlalți beneficiari ai pensiilor de serviciu”, care ar duce la o pensie netă mai mică decât venitul net din activitate.

CSM respinge ideea că magistrații ar solicita pensii mai mari decât salariile: dimpotrivă, instituția amintește că a criticat în trecut asemenea situații și că ele au fost deja corectate prin Legea nr. 282/2023. De altfel, „pensiile magistraților reprezintă doar 8,35% din totalul pensiilor de serviciu“, subliniază comunicatul.

Înalta Curte a propus adoptarea unui Acord pentru Justiție și Stabilitate Instituțională, un document prin care instituțiile fundamentale ale statului să își asume:

• încetarea atacurilor politice la adresa justiției,
• cooperare instituțională loială,
• comunicare publică responsabilă,
• măsuri de stabilitate pentru magistrați,
• colaborare pentru îndeplinirea obligațiilor din PNRR.

CSM afirmă că acest acord „nu poate avea decât efecte benefice pentru buna funcționare a puterii judecătorești”.

CSM: jalonul din PNRR nu are legătură cu vârsta de pensionare

În privința presiunilor legate de PNRR, CSM este categoric: jalonul 215, referitor la pensiile de serviciu, nu depinde de schimbarea condițiilor de pensionare ale magistraților. Legea nr. 282/2023 a modificat deja substanțial regimul pensiilor, iar Comisia Europeană a evaluat pozitiv această reformă în 2024.

Redeschiderea discuției la Bruxelles în 2025 nu s-a datorat pensiilor magistraților, ci invalidării de către Curtea Constituțională a impozitării progresive a tuturor pensiilor – confirmă comunicatul, citând scrisoarea CE din 25 martie 2025.

Un alt punct sensibil a vizat acuzațiile publice privind cheltuieli suplimentare. CSM clarifică faptul că măsurile propuse prin Acordul pentru Justiție și Stabilitate Instituțională nu implică bani în plus, ci doar o redistribuire a fondurilor din schemele de personal deja aprobate și bugetate.

Consiliul subliniază că aceste măsuri sunt justificate de „volumul imens de muncă”, schemelor incomplete și imposibilitatea de a compensa munca suplimentară prin timp liber, aspecte semnalate constant.