Măsura a fost propusă de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, condus de Cseke Attila, și reprezintă primul pas în direcția reducerii cheltuielilor administrative, în contextul noului mandat guvernamental. Începând cu 1 august 2025, activitatea desfășurată în cadrul ședințelor plenare și în comisiile ATOP nu va mai fi remunerată. Această autoritate, cu rol consultativ și fără personalitate juridică, are ca obiectiv sprijinirea eficienței poliției locale în județe și în municipiul București. Reprezentanții ATOP Bihor, afectați de schimbare Componența ATOP Bihor este următoarea:

Consilierii județeni desemnați prin Hotărârea CJ nr. 310/2024 sunt: Avrigeanu Ionel, Șchiop Ancuța Florina, Buzlea Cristian Marin, Mihuța Cristian Mihai, Oros Florian Victor, Grim András Din partea comunității, numiți prin dispoziția Președintelui Consiliului Județean Bihor nr. 659/2024, fac parte: Laslău Alexandru Alin, Abrudan Claudia-Andreea, Cheregi Gabriel Corpul Național al Polițiștilor este reprezentat de Stanciu Cristian, desemnat de Consiliul IPJ Bihor.

Membrii de drept, potrivit legislației în vigoare, sunt: Haniș Alin Antoniu, șeful IPJ Bihor, Pavel Emilian, subprefect, Milian Samuel Florin, directorul Poliției Locale Oradea, Bogdan Ioan, Caba Sorin Mihai, șeful ISU Crișana, Stoica Florentin În prezent, membrii ATOP primesc o indemnizație lunară de 10% din salariul președintelui Consiliului Județean Bihor, undeva un pic peste 2.000 lei pentru fiecare participare la o ședință. Ministrul Cseke Attila a explicat că eliminarea acestor plăți va conduce la economii semnificative:

„Este vorba de reduceri de aproape 22 de milioane de lei anual la nivel național. Doar pentru anul 2025 estimăm economii de 6,8 milioane de lei”.

Până la această decizie, nivelul indemnizațiilor era stabilit de consiliile județene sau de Consiliul General al Municipiului București, în procente cuprinse între 5 și 10% din venitul lunar al liderilor acestor instituții. Frecvența ședințelor varia – unele erau trimestriale, altele extraordinare, în funcție de nevoile comunității – ceea ce genera discrepanțe mari între sumele alocate de la un județ la altul.