Bolojan a precizat că documentul a fost semnat chiar înainte de intrarea sa în emisiune și că prevederile sale vizează perioada de tranziție din următoarele două-trei luni, până la adoptarea bugetului de stat pentru anul 2027.

„Am semnat exact înainte de a veni la emisiune acest acord cu domnul Luca Niculescu, premierul desemnat de președintele României, care stipulează condițiile pe care dânsul și le asumă în schimbul votului de învestitură pe care Partidul Național Liberal îl va acorda.

E, în fapt, un acord care stabilește condițiile tranzitorii pentru următoarele 2-3 luni de zile până la adoptarea bugetului pe anul 2027.

Nu este un acord politic, nu este un cec în alb dat acestui guvern, ci pur și simplu este un acord necesar pentru ca ordonanțele care trebuie date, de exemplu, pentru rectificările bugetare, în așa fel încât serviciile de bază să poată funcționa în perioada următoare, să poată fi aprobate în Parlament, pentru ca ordonanțele care vin în pregătirea bugetului pe 2027 să fie date și aprobate în Parlament, și ca bugetul pe 2027 să răspundă necesităților României, să păstreze România pe traiectoria fiscală pe care ne-am angajat și, de exemplu, una din clauze este să avem un deficit bugetar anul viitor în scădere și să ajungem la maxim 5,3%, ceea ce este ținta pe care România și-a asumat-o în anii trecuți”, a explicat Bolojan, pentru B1 TV.

Liderul PNL s-a arătat însă foarte sceptic în privința posibilității ca viitorul guvern să poată respecta toate promisiunile pe care PSD a început deja să le facă. El a atras atenția asupra situației finanțelor publice și a spus că numai dobânzile plătite anual de România pentru împrumuturi ajung la nivelul întregului buget al Educației.

În acest context, Bolojan a susținut că politicienii ar trebui să fie mai prudenți atunci când fac promisiuni și să țină cont de resursele financiare disponibile.

România plătește anual dobânzi de peste 60 de miliarde de lei

Potrivit premierului interimar, creșterea accelerată a împrumuturilor după anul 2020 a dus la majorarea rapidă a gradului de îndatorare al României, iar o parte tot mai importantă din buget trebuie direcționată către plata dobânzilor.

„Din cauza faptului că noi ne-am împrumutat accelerat după 2020, am crescut gradul de îndatorare a României cu viteză mult prea mare, ceea ce a făcut ca sume importante din bugetul național să trebuiască să le dedicăm plății dobânzilor… Gândiți-vă că noi plătim dobânzi de peste 3% din PIB-ul României, adică de 60 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o alocare cât bugetul Educației din România. Deci doar dobânzile pe care le plătim într-un an de zile, înseamnă bugetul Educației.

Și atunci, dacă nu ne ducem pe ținta de scădere de deficit, indiferent cine va veni, situația nu poate decât să se complice, pe de-o parte pentru că aceste împrumuturi funcționează ca un bulgăre de zăpadă care se acumulează, trebuie să ai împrumuturi tot mai mari ca să plătești dobânzile, să plătești ratele la datorie, iar contextul internațional nu este unul favorabil.

Pe de o parte avem efectele războiului atât din Ucraina cât și cel din Golf, avem criza datoriilor guvernamentale, creșterea dobânzilor la care se împrumută toate guvernele lumii și aceste lucruri ne afectează și pe noi.

Și atunci am fost întotdeauna ponderat. Și acest guvern, care este rezultatul deciziilor președintelui României și a Partidului Social Democrat, care ar putea apărea de săptămâna viitoare, de poimâine încolo, va trebui într-adevăr să găsească soluțiile și cel mai corect este să le spui oamenilor adevărul.

Dacă creezi așteptări care nu pot fi onorate, nu faci decât să generezi nemulțumire, nu faci decât să generezi îngrijorare pentru investitori și nu faci decât să creezi în continuare un sentiment de neîncredere al cetățenilor și să consolidezi un vot antisistem. Asta este de evitat”, a explicat Bolojan.