Despre parcursul profesional și politic al lui Ilie Bolojan s-au scris și încă se vor mai scrie sute de articole. Un lucru însă este cert: de la micul întreprinzător din Vadu Crișului până la interimatul la conducerea României, evoluția lui Ilie Bolojan se poate defini ca fiind „omul potrivit la momentul potrivit”. Rampa de lansare, care ulterior i-a deschis drumul afirmării în administrație, a fost numirea în funcția de prefect, în 2005, de către premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu.

Poate cea mai importantă realizare a lui Bolojan în perioada în care a fost prefect s-a materializat în simplificarea procedurilor și reducerea timpului necesar pentru eliberarea permiselor de conducere, a certificatelor de înmatriculare și a pașapoartelor. Impactul extrem de pozitiv al măsurilor luate ca prefect i-au creat imaginea unui lider intransigent, care dacă își propune ceva, reușește să ducă la bun sfârșit, indiferent de obstacole. Această imagine, dar și susținerea fostului lider județean al PNL, Cornel Popa, l-au propulsat în funcția de secretar general al Guvernului Tăriceanu.

Prefect, secretar general al Guvernului și trei mandate de primar al Oradiei

Cu aceeași atitudine spartană, Ilie Bolojan a reușit să își mențină imaginea de „om bun în administrație”, aplicând măsuri considerate nepopulare în gestionarea activității interne a Guvernului. Experiențele dobândite la prefectură și guvern, dublate de stilul destul de taciturn și laconic în exprimare, l-au propulsat în fotoliul de primar al Oradiei la alegerile din 2008, când a câștigat din primul tur.

Schimbările majore ale imaginii orașului și pariul câștigat în accesarea fondurilor europene au fost pentru Ilie Bolojan elementele care i-au conferit notorietate și încrederea majorității populației, care l-a reales primar în 2012 și 2016.

Acuzat de predilecția pentru lucrările în care betoanele predominau în fața spațiilor verzi, de unde și porecla de „Bolojan beton”, Ilie Bolojan a rămas consecvent în continuarea proiectelor. Acestea au transformat în final Oradea într-un oraș vizitat de tot mai mulți turiști, fascinați mai ales de fațadele renovate ale clădirilor din centrul vechi al orașului. Însă această reușită nu ar fi fost posibilă fără o altă acțiune marca Bolojan, impunerea supraimpozitării pentru clădirile cu fațade degradate.

În doar trei luni, de la Consiliul Județean, la conducerea României

După trei mandate de primar, Ilie Bolojan a decis să candideze în 2020 la șefia Consiliului Județean Bihor, pe care o câștigă și pe fondul nemulțumirii generate de activitatea tandemului Pásztor- Mang, din perioada 2016- 2020. Prin aplicarea aceleiași strategii folosite și la primărie, Bolojan a reușit să finalizeze mai multe proiecte privind dezvoltarea infrastructurii rutiere din județ.

Inelul metropolitan al Oradiei, șoselele de centură din Oșorhei, Aleșd, Nojorid, Beiuș sunt doar câteva din aceste proiecte. Cu un nou mandat de președinte al Consiliului Județean Bihor, obținut la alegerile din 2024, Bolojan a suprins prin intrarea sa în cursa pentru obținerea unui mandat de senator la alegerile parlamentare, mai ales că își anunțase deja obiectivele de la șefia CJ.

Deși este cunoscut prin faptul că nu acceptă să fie contrazis sau să facă compromisuri, Ilie Bolojan a reușit să creeze, în perioada cât a fost primar, un grup de oameni de încredere, printre care Florin Birta și Mircea Mălan, foști viceprimari. După plecarea la Consiliul Județean, i-a transferat lui Florin Birta capitalul său de imagine, iar acesta a fost ales primar în 2020.

La rândul său, Mircea Mălan a preluat șefia interimară a CJ Bihor. Nu de puține ori, Bolojan a fost surprins pe holurile Primăriei Oradea, fapt care ar confirma „conducerea din umbră” a municipalității, cu toate că deja plecase la CJ.

Scorurile dezatruoase obținute atât de candidatul prezidențial Nicoale Ciucă, cât și de către PNL la alegerile parlamentare, au fost un alt moment în care Ilie Bolojan a fost s-a dovedit „pompierul de serviciu”. Prin demisia lui Ciucă de la conducerea PNL, Bolojan a ajuns președinte al partidului, iar ulterior a obținut șefia Senatului.

Anularea alegerilor prezidențiale și demisia lui Klaus Iohannis l-au propulsat pe Ilie Bolojan în fotoliul de la Palatul Cotroceni, funcție pe care o va ocupa interimar până după alegerile din mai 2025. În mai puțin de trei luni, Ilie Bolojan a reușit astfel să schimbe trei demnități, de la președinte al CJ, la președinte al Senatului, iar acum președinte interimar al României.

Potrivit Constituției, în perioada interimatului, Ilie Bolojan va îndeplini toate atribuțiile ce revin președintelui României, cu trei excepții: nu se poate adresa Parlamentului mesaje despre principalele probleme politice ale națiunii, nu poate declanșa procedura de suspendare a Parlamentului și nu poate convoca un referendum național.