Declarațiile au fost făcute cu o zi înainte de votul din Parlament pentru învestirea noului Executiv, condus de Luca Niculescu.

La ultima sa conferință de presă în calitate de premier în funcție, Bolojan a vorbit despre dificultățile economice și politice pe care le-a întâmpinat, măsurile adoptate pentru reducerea deficitului bugetar și efectele acestora asupra populației. El a susținut că România se află pe un drum al redresării și a apărat deciziile luate în timpul mandatului său.

Bolojan: „Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte”

Fostul premier a descris perioada petrecută la conducerea Guvernului drept una marcată de numeroase provocări, atât pe plan intern, cât și extern. Potrivit acestuia, mandatul a început într-un moment dificil pentru România, pe fondul unui deficit bugetar ridicat și al unei crize de încredere.

„A fost un mandat intens, marcat de crize interne și externe și de provocări. Am preluat o țară cu spatele la zid, cu un deficit record, nu doar bugetar, dar și de încredere. Predau viitorului guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”, a afirmat Bolojan la ultima conferință de presă ca premier în funcție.

În intervenția sa, acesta a amintit și situația economică din iunie 2025, când, potrivit declarațiilor sale, România se confrunta cu un deficit bugetar de 9,3%, o creștere economică bazată pe consum și împrumuturi și întârzieri în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„În iunie anul trecut, situația era atât de gravă încât nimeni nu se înghesuia să fie premier. Deficitul de 9,3%, creșterea economică bolnavă bazată exclusiv pe consum, pe datorie, PNRR-ul blocat, cu risc iminent de pierdere a fondurilor europene, societatea fragmentată după anularea alegerilor și un risc real de intrare în incapacitate de plată”.

Bolojan a susținut că măsurile de corecție bugetară nu puteau fi amânate și că autoritățile erau presate să recâștige încrederea Comisiei Europene și a piețelor financiare. În opinia sa, lipsa unor intervenții rapide ar fi putut duce la o criză economică ale cărei efecte s-ar fi resimțit în întreaga societate.

„Nu a existat o alegere reală, ci o singură variantă: să începem redresarea cu costuri inevitabile. Comisia Europeană și piețele financiare nu mai aveau încredere în noi și nu ne mai acceptau promisiuni, ci măsuri cu efecte imediate. Dacă nu am fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit țara întreagă și fiecare familie ar fi simțit puternic acest lucru”, a completat premierul interimar.

Majorarea TVA și efectele măsurilor economice asupra populației

Printre deciziile dificile adoptate în timpul mandatului, fostul premier a evidențiat majorarea TVA, justificată prin necesitatea creșterii veniturilor bugetare și a reducerii deficitului. Bolojan a recunoscut că măsurile de austeritate au pus presiune asupra bugetelor familiilor și au afectat nivelul de trai al unor categorii de populație.

„Am fost obligați să începem prin majorarea TVA. Trebuia să aducem urgent bani la buget și să reducem deficitul. Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifre și am refuzat să fac promisiuni fără acoperire. Unele decizii au fost grele. Știu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care și-a recalculat cheltuielile și a simțit o scădere a nivelului de trai”, a mai adăugat Ilie Bolojan.

În același timp, Bolojan a afirmat că rezultatele guvernării trebuie evaluate și prin prisma efectelor resimțite direct de cetățeni, nu doar prin intermediul indicatorilor economici. El a făcut referire la prețuri, salarii, pensii și siguranța locurilor de muncă, subliniind că eforturile populației trebuie urmate de o administrare mai responsabilă a statului.

„Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici, ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă. De aceea, efortul lor trebuie respectat într-un stat mai cumpătat și printr-o economie care să le ofere din nou perspective. Le mulțumesc tuturor românilor pentru că au avut de dus greul în această perioadă. Efortul lor a avut sens”, a mai susținut el.

Un mandat încheiat după demiterea Guvernului

Ilie Bolojan a condus Guvernul României începând din iunie 2025, într-o perioadă marcată de presiuni pentru reducerea deficitului bugetar și de tensiuni politice. Executivul său a fost demis pe 5 mai, prin moțiunea de cenzură susținută de PSD și AUR.

Luni, 19 octombrie, Bolojan și-a prezentat bilanțul înaintea schimbării Guvernului. Marți, 20 octombrie, Parlamentul urmează să voteze învestirea Cabinetului condus de Luca Niculescu.

Pe lângă funcția de premier, Bolojan este președintele Partidului Național Liberal, poziție pe care o ocupă cu puteri depline din iulie 2025.