Această transformare este fundamentată prin Legea 239/2025, un act normativ dedicat redresării și eficientizării resurselor publice, fiind consolidată prin OUG nr. 78 din 17 decembrie 2025, care a adus ultimele ajustări necesare înainte de implementare.

Într-o analiză realizată cu sprijinul președintelui CECCAR Bihor, Renate Popescu, am detaliat principalele modificări care vor influența buzunarele cetățenilor și bugetele companiilor în noul exercițiu fiscal. Schimbările urmăresc o mai bună definire a plătitorului de taxe, actualizarea valorilor de inventar și stabilirea unor reguli stricte pentru facilitățile acordate la nivel local.

Clarificări privind utilizarea bunurilor statului

O noutate esențială vizează clădirile și terenurile aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale. Atunci când aceste bunuri sunt concesionate, închiriate sau date în administrare ori folosință către entități private, se instituie o taxă pe clădiri sau pe teren similară impozitului clasic.

Responsabilitatea plății revine direct beneficiarului contractului, respectiv concesionarului sau locatarului. În situația în care dreptul de folosință este transmis ulterior către o altă parte, taxa va fi datorată de persoana care menține relația contractuală directă cu instituția de drept public.

Pentru anul 2026, legislația actualizează listele de scutiri pentru clădirile utilizate în activități publice, educație sau sănătate, însă introduce o barieră clară: nicio scutire nu se aplică pentru suprafețele folosite în scopuri economice. Consiliile locale păstrează dreptul de a acorda reduceri pentru monumente istorice, muzee sau clădiri unde proprietarii au investit în eficiență energetică, însă acordarea acestora este acum strict condiționată de depunerea documentelor justificative și de achitarea integrală a obligațiilor fiscale din anul precedent.

În ceea ce privește valorile impozabile exprimate în lei pe metru pătrat, acestea au fost actualizate în funcție de tipul clădirii și dotarea cu utilități. O prevedere de siguranță pentru bugetele locale stipulează că, pentru anul 2026, cota impozitului pe clădiri nu poate fi stabilită la un nivel mai mic decât cel aplicat în anul 2025. De asemenea, au fost introduse reguli distincte pentru spațiile situate la subsol sau demisol, unde impozitarea se va face diferențiat, în funcție de destinația acestora, fiind tratate diferit locuințele față de spațiile cu alte scopuri.

Impozitarea terenurilor și noile grile de calcul

Similar regimului clădirilor, terenurile statului folosite de terți vor fi supuse unei taxe echivalente impozitului pe teren, plătită de utilizator. Tabelele de calcul au fost actualizate pentru a reflecta realitățile zonelor (de la A la D) și a categoriilor de folosință, precum terenul arabil, pășunile sau viile. În timp ce anumite categorii, cum sunt drumurile, pot avea valori de impunere zero, restul terenurilor vor fi taxate conform noilor grile. Scutirile pentru terenurile unităților de învățământ sau de cult rămân în vigoare, cu excepția zonelor folosite pentru activități economice sau agrement.

Schimbări majore pentru mijloacele de transport

Sistemul de calcul pentru impozitul auto devine mai complex, fiind acum direct legat de norma de poluare. Pentru autoturisme, calculul se va face pe unități de 200 centimetri cubi, dar suma finală va depinde de încadrarea vehiculului (de la Non-euro până la Euro 6). În cazul vehiculelor hibride cu emisii de dioxid de carbon de maximum 50 grame pe kilometru, consiliile locale pot decide o reducere de cel mult 30% din impozit. Pentru mașinile pur electrice, s-a stabilit un impozit fix de 40 de lei pe an.

Scutirile se mențin pentru veterani, vehicule istorice și transport public, dar consiliile locale pot decide facilități suplimentare pentru nave fluviale sau utilaje agricole, sub rezerva prezentării dovezilor de utilizare efectivă în domeniul respectiv și a lipsei datoriilor fiscale.

Facilități locale noi și plafonul de cheltuieli

O modificare legislativă importantă este introducerea articolului 489^1, care oferă primăriilor posibilitatea de a stabili scutiri noi pe baza unei analize cost-beneficiu. Aceste facilități nu pot fi acordate „pe termen nelimitat”, ci pentru perioade de maximum doi ani fiscali. Mai mult, există un plafon de siguranță: suma totală a acestor scutiri nu poate depăși 5% din totalul veniturilor din taxe locale încasate în anul anterior. Această măsură forțează autoritățile locale să fie mult mai selective și responsabile în acordarea de beneficii fiscale.

Indexarea cu inflația și impozitul pe lux

Toate impozitele exprimate în sume fixe vor fi indexate în 2026 cu rata inflației din anul anterior, pentru a menține puterea de cumpărare a veniturilor bugetare. Unele sume vor fi corelate chiar cu rata de schimb euro, pentru a respecta plafoanele minime europene.

În final, posesorii de bunuri de mare valoare vor resimți o presiune fiscală crescută prin modificarea impozitului special. Cota de impozitare pentru clădirile rezidențiale care depășesc valoarea de 2.500.000 de lei și pentru autoturismele cu o valoare de achiziție peste 375.000 de lei se majorează semnificativ, de la 0,3% la 0,9%. Această cotă se aplică strict asupra diferenței care depășește aceste plafoane valorice.