Piaţa din SUA este de departe cea mai dezvoltată din lume în ceea ce priveşte acest tip de res­taurante cu servire ra­pidă, apetitul consu­ma­torilor locali pen­tru burgeri, pui pră­jit, gogoşi sau pizza fiind pe măsură.

[eadvert]

Astfel pornind de la cele mai ex­tin­se 20 de reţele din SUA, ZF a vrut să iden­tifice cine lipseşte din Ro­mânia, o piaţă unde segmentul de fast-food este de mulţi ani în plină dezvoltare. Acest lu­cru se vede atât prin expansiunea jucă­torilor existenţi, cât şi prin venirea de nume noi. Spre e­xemplu, în pri­mă­vara acestui an, lanţul american de fast food Popeyes a deschis primul restaurant din România, ajungând între timp la patru unităţi, toate în Bucureşti.

Înainte de Popeyes, ultimul nume mare care a venit în România a fost Burger King, în 2019. În cazul său a fost vorba de o revenire după un dece­niu aproape de pauză. Taco Bell a in­trat local în 2017. Acest brand din urmă se află în portofoliul Sphera Franchise Group ce are local şi fran­cizele KFC şi Pizza Hut.

„În urmă cu cinci ani, am lansat Taco Bell pe piaţa din România (…). Rezultatele nu au întâr­ziat să apară (…). Acest lucru ne-a per­mis să ne extindem an de an, inclusiv în perioada pandemiei, şi să avem rezultate finan­cia­re bune la scurt timp de la deschi­dere. Vom continua să ne extindem“, declara Costică Mişaca, director general Taco Bell Româ­nia, în urmă cu circa o lună, cu ocazia aniver­sării prezenţei bran­dului pe plan local.

Totodată, şi al­te bran­duri ar pu­tea intra pe acest segment în viitorul apro­piat, Călin Io­nes­cu, CEO-ul Sphera Franchise Group de­cla­rând pentru ZF în această vară că „avem în vedere, ne preo­cupă (ex­tinderea portofoliului cu alte mărci – n.red.)“, fără a oferi însă alte detalii. Nume noi continuă să vină pe piaţa din România încurajate de re­zultatele mărcilor deja existente. De altfel, pe plan local, cele mai puternice două branduri după cifra de afaceri înregistrată sunt, de de­par­te, McDonald’s şi KFC, ambele active pe piaţa de fast food.

Starbucks sau Pizza Hut sunt şi ele în top 10. În ca­zul Subway, care este cel mai extins nume de pe segmen­tul acesta din SUA, nu există date privind rezul­tatele în România, brandul fiind operat printr-o reţea de francizaţi, astfel că fiecare înregis­trea­ză încasările pe propria firmă. În cazul celorlalte mărci, există un francizat pentru toată reţeaua.

În România, toate mărcile mari de fast food sunt venite în sistem de fran­ciză. Americanii de la McDonald’s au venit iniţial direct, dar între timp au ce­dat controlul unui francizat care e ocu­pă de businessul de peste 1 mld. lei anu­al. KFC are şi el peste 700 mil. lei afa­ceri în 2021, cele două nume americane dominând astfel o piaţă unde următorul clasat nu ajunge nici la 150 mil. lei.

În total, în România, există peste 15.000 de firme care şi-au declarat CAEN-ul 5610-Restaurante în 2021.

Este vorba de companiile care şi-au depus rezultatele pe anul trecut până la 15 iulie 2022. Acestea au raportat afaceri cumulate de 14,5 mld. lei, cu 39% mai mari ca în 2020, primul an de pandemie şi cel marcat de cele mai drastice restricţii. O parte dintre aceste reguli şi restricţii au continuat şi în 2021. Totuşi, cifra de afaceri raportată anul trecut e uşor mai mare şi ca în 2019. Pe lângă aceste încasări, există alte 3 mld. lei care ajung în conturile barurilor şi cafenelelor. Aici figurează spre exemplu Starbucks, lanţ american inclus în top 20 cele mai extinse reţele de fast-food in SUA.

Din totalul de 17,5 mld. lei cât cheltuie românii în restaurante, cafenele şi baruri, 20-25% ajung, conform estimărilor ZF, în conturi reţelelor de fast-food. Dacă nu sunt luate în calcul şi încasările din segmentul cafenele şi baruri, ponderea creşte.

Pe acest segment de servire rapidă nu se bat doar lanţurile internaţionale, ci şi o serie de nume româneşti precum Mesopotamia sau Spartan, alături de o multitudine de shaormerii şi fast-food-uri. În total, piaţa de fast-food e puternic fragmentată, cu multe companii care operează 1-2 unităţi. Există totodată o efervescenţă mare în domeniu, semn că apetitul de consum e pe măsură. Plus că, în continuare lipsesc branduri precum Wendy’s, Dairy Queen sau Little Caesars, fiecare cu mii de unităţi în SUA.

(sursa: Mediafax)