Autoritățile pregătesc introducerea unui sistem de impozitare care va lua în calcul valoarea de piață a proprietăților, și nu criterii administrative sau tehnice, așa cum se întâmplă în prezent, notează Economedia.

Această schimbare face parte din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și urmărește să aducă sistemul de taxare mai aproape de realitatea pieței imobiliare. Deși reforma trebuia implementată cu mai mulți ani în urmă, lipsa infrastructurii informatice și complexitatea procesului au determinat amânări repetate.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-o apariție televizată, că Guvernul dezvoltă o bază de date la nivel național, menită să adune informații despre tranzacțiile imobiliare din toate localitățile, astfel încât evaluările să fie cât mai precise. În opinia sa, menținerea impozitelor la niveluri care nu reflectă realitatea pieței a dus la diminuarea semnificativă a veniturilor administrațiilor locale.

„România s-a angajat că până în 2027 le va alinia la prețul de piață. Se face o bază de date pe localități, pe orașe, cu cât sunt mai multe tranzacții datele sunt mai corecte. Neimpunând aceste impozite la valori de piață s-au pierdut sume foarte mari ca venituri la administrație. Aceste sume sunt venituri importante”, a declarat Bolojan la TVR.

Inițiativa de a schimba modul de calcul al impozitelor pe proprietate a apărut încă din 2022, când Guvernul a propus trecerea de la sistemul bazat pe zone, suprafețe și materiale de construcție la un sistem orientat către valoarea economică a imobilelor. Termenele de aplicare au fost însă decalate în mod repetat, pe fondul dificultăților tehnice și administrative.

Ministerul Finanțelor a apelat la sprijinul unor instituții internaționale pentru a construi un model funcțional și un sistem informatic capabil să gestioneze evaluări la scară națională. Oficial, noul termen de implementare este începutul anului 2027.

Dispute privind metodele de evaluare

Una dintre cele mai sensibile probleme a fost identificarea unui mecanism de stabilire a valorii proprietăților. Într-o primă etapă, s-a discutat despre utilizarea grilelor notariale, însă această soluție a fost contestată de evaluatori și chiar de notari.

Specialiștii au atras atenția că aceste grile nu reprezintă o evaluare propriu-zisă, ci doar o evidență statistică a unor prețuri minime raportate anterior. În multe zone, unde tranzacțiile sunt rare, datele sunt incomplete, iar rezultatele pot fi distorsionate. În plus, lipsa unei metodologii unitare riscă să genereze inechități între contribuabili.

Recomandările venite din partea organismelor financiare internaționale indică necesitatea utilizării valorii de piață reale și a tratării terenului și clădirilor ca un ansamblu unitar, pentru a simplifica administrarea fiscală și a reduce riscul de erori.

Efectele vor fi resimțite diferit, în funcție de zona geografică. În marile centre urbane, unde prețurile imobiliare sunt ridicate și cererea este constantă, nivelul impozitelor ar putea crește substanțial. În localitățile mai puțin dezvoltate, unde valorile de piață sunt reduse, modificările ar putea fi mai moderate.

Între necesitatea de venituri și presiunea asupra contribuabililor

România are una dintre cele mai ridicate rate de proprietari de locuințe din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că un număr foarte mare de cetățeni va fi direct afectat. Pentru unele familii, creșterea taxelor ar putea deveni un factor decisiv în alegerea locului de trai, favorizând mutarea către zone cu costuri mai mici.

Și companiile vor trebui să își recalibreze strategiile. Majorarea taxelor locale poate influența deciziile privind investițiile, amplasarea unităților de producție sau a spațiilor logistice, deoarece costurile fixe vor avea o pondere mai mare în structura cheltuielilor.

Autoritățile argumentează că noul sistem va conduce la o colectare mai eficientă și mai echitabilă a taxelor, reducând diferențele mari dintre valoarea reală a proprietăților și impozitele plătite. În același timp, ritmul accelerat al majorărilor ridică întrebări legate de sustenabilitate și de capacitatea populației de a absorbi aceste costuri suplimentare.