”Anul acesta schimbăm sistemul de finanțare al Programului Tomata. Am fost deja în două bazine legumicole din România și am discutat cu fermierii. Va fi programul ‘Tomata și alte legume în spații protejate’ și vom finanța fiecare mie de metri pătrați cu 1.500 de euro. Asta înseamnă că un fermier care are 5.000 de metri pătrați poate lua 7.500 euro, nu doar 3.000 de euro, dar vreau să încurajăm să cultive și celelalte legume. Vorbim aici de spanac, salată, ceapă verde, ardei kapia, ardei gras, ardei Bianca. Sunt mai multe legume pe care le-am stabilit cu fermierii”, a precizat Florin Barbu.

El a explicat că fermierii vor fi obligați, în funcție de suprafața pe care o dețin, să cultive și alte legume, nu doar tomate, astfel încât să existe legume românești pe tot parcursului anului, nu doar tomate în anumite perioade și în cantități foarte mari.

”Ponderea este în felul următor: în cazul în care ai 1.000 mp ești obligat să pui tomate. Dacă ai 2.000 mp² pui 1.000 mp cu tomate și 1.000 mp cu alte legume în spații protejate. Dar dacă trecem la alt nivel, de 5.000 mp, nu poate pune decât 2.000 mp cu tomate și restul de 3.000 mp cu alte legume. Adică nu vrem să mai avem cantități foarte mari de tomate într-o perioadă. Sprijinul nu va mai fi până la luna mai. Valorificarea se va face până la sfârșitul lunii octombrie, astfel încât să avem pe tot parcursul anului și tomate și alte legume în spații protejate”, a explicat oficialul MADR.

Întrebat de ce nu au gust unele roșii românești în timpul iernii, dintre cele care se găsesc în supermarketuri, Barbu a precizat că el a mâncat recent roșii românești ”cu gust”, cumpărate de la o seră din județul Olt.

”Eu am mâncat săptămâna trecută la Giuvărăști în județul Olt roșii cu gust dintr-o seră încălzită și pe care le aveau la vânzare. Dar cred că ați observat și dumneavoastră că foarte multe legume românești sunt acum în magazinele de retail în perioada asta. De ce? Pentru că noi am finanțat în Programul Strategic cu punctajul cel mai mare proiectele pentru instalarea tinerilor fermieri, din bazinele legumicole, prin care am dat 70.000 euro, iar acești bani au fost destinați echipamentelor, centralelor de încălzit în sere și solarii.

De asemenea, am dat un sprijin pe care nu trebuie să-l justifice, de 40.000 euro, pentru achiziționarea de combustibil necesar încălzirii serelor și solarii. S-a văzut imediat un trend crescător pe toată perioada anului. Găsești roșii românești în această perioadă în magazinele de retail din România și în piețe. Consider că acestea sunt investiții corecte, astfel încât să scădem importul de legume și în extrasezon”, a punctat ministrul Agriculturii.

Chiar dacă importurile sunt încă la un nivel ridicat, mai ales în extrasezon, Barbu a precizat că în ultimii ani a crescut producția internă, dar și consumul, iar anumite bazine legumicole din România au ajuns să exporte tomate.

”Prin programul ‘Tomata’, pe lângă faptul că au crescut cantitățile, a crescut și consumul pe cap de locuitor, dar a crescut și cantitatea exportată. Există un bazin legumicol din România unde 70% din tomatele realizate în acel bazin pleacă către export. E un lucru bun pentru fermieri, deși importul crește în anumite perioade, mai ales în extrasezon”, a subliniat șeful MADR.

În ceea ce privește Programul ”Usturoiul”, și acesta va continua în 2025 cu o modificare și anume: cantitățile obținute să ajungă direct către unități de vânzare, către cooperative sau direct în procesare.

”Facturile care demonstrează comercializarea vor fi în e-factura. Cantitățile trebuie să ajungă direct către unitățile de vânzare, către cooperative care se ocupă cu comerțul sau direct în procesare. Nu se mai acceptă alte facturi pe alte coduri CAEN. Vrem să avem o eficiență a sectorului. Nu vrem facturi de la alte societăți, vrem direct din e-Factura. Suma va fi la fel, se va menține la 3.000 de euro/ha pentru usturoi”, a adăugat el.

Potrivit sursei citate, eficiența programului finanțat de MADR se vede și din faptul că în momentul de față nu mai există în România un magazin de retail care să nu aibă usturoi românesc la raft.

Pe de altă parte, Florin Barbu a subliniat că în 2025 vor apărea modificări și la ”Rabla pentru tractoare”, un program pentru fermieri derulat prin Ministerul Mediului.

”Pe acest program care e la Ministerul Mediului a fost o neregulă. Acolo au fost autorizate să participe la program doar anumite societăți și am luat o decizie împreună cu domnul Fechet (ministrul Mediului, Mircea Fechet n.r.), un ministru corect, care a lăsat la liber ca fiecare fermier să depună în platformă și să nu mai fie doar pe anumite firme autorizate. Erau cinci firme acreditate care au creat practici comerciale neloiale în piață și atunci am luat decizia să dăm acces fiecărui fermier să-și depună în platformă proiectul. Deci asta e o noutate pe zona asta”, a punctat ministrul.

Legat de ”Prima Seră”, program propus de senatorul PNL, George Scarlat, care prevedea acordarea unui sprijin de 200.000 de euro/seră, ministrul Agriculturii a menționat că își dorește să îl îmbunătățească când va ajunge în analiza Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

”Legat de ‘Prima Seră’ sunt de acord cu programul depus de senatorul George Scarlat, dar atunci când se va dezbate în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților vreau să propun ca pe acest sprijin de 200.000 euro pe seră să luăm în calcul și să detaliem direct la nivel de act normativ, ca toate aceste sere pe care le facem în România să fie cu obligativitate, cu încălzire, cu spațiu de depozitare, cu condiționare, cu tot ce trebuie, pentru că, dacă iar investim și facem 10 solarii, în loc să facem cinci pe care să le avem încălzite și cu unități de depozitare și de păstrare, nu am făcut nimic. Dezvoltăm sere și solarii în România care produc timp de trei luni și apoi nouă luni nu produc nimic”, a avertizat Barbu.

El a adăugat că programul va fi completat cu aceste condiții prin care să fie integrat tot sistemul de încălzire ”cu tot ce trebuie” în acea finanțare de 200.000 de euro.

”Un alt ajutor de stat pentru fermieri se referă la ‘Prima butelie’. Acesta este prin Fondul de Mediu și vrem să putem da fermierilor accesul la gaz printr-o butelie și o centrală pentru sere și solarii. De asemenea, vrem să primească și subvenție la acciza pentru încălzirea serelor și solariilor, așa cum facem la motorina utilizată ca și combustibil în zootehnie, în irigații, în vegetalul din România. De ce să nu devină și legumicultorii din România competitivi cu cei din Uniunea Europeană? Fermierii vor face depunerile direct la Fondul de Mediu, dar fermierii noștri sunt învățați pentru că prin acest fond au mai luat bani și pe independența energetică și au pus panouri solare pentru ventilația serelor și solariilor. Și tot prin Fondul de Mediu a fost ‘Rabla pentru tractoare’. Ei sunt familiarizați cu Ministerul Mediului pe aceste proiecte. Am vorbit deja cu domnul Fechet ca să lansăm aceste măsuri anul acesta”, a completat Florin Barbu.

În ceea ce privește fondurile care vor fi alocate pentru ”Prima butelie”, acestea sunt estimate undeva la 200 de milioane de lei. El a mai spus că programul se va adresa celor din bazinele legumicole din România, precizând că județul Olt deține o treime din legumicultura din România.

Potrivit datelor furnizate de MADR, în anul 2023, prin Programul ”Tomata” au fost efectuate plăți de peste 327,8 milioane de lei pentru 22.082 de beneficiari, iar în 2024, de circa 361,07 milioane de lei pentru 24.472 de beneficiari.

În ceea ce privește Programul ”Usturoiul”, s-au efectuat plăți de 37,7 milioane de lei în 2023 unui număr de 1.829 beneficiari, iar anul trecut au depășit 79,2 milioane de lei pentru 2.702 beneficiari.

Sursa: AGERPRES