„În prezent, petrolul se tranzacţionează în jurul valorii de aproximativ 110-112 USD/baril, iar motorina pe pieţele internaţionale se situează în jurul valorii de 1.150 -1.180 USD pe tonă. În baza trendurilor estimate (ţiţei Brent, motorină ARA), preţul super optimist, estimat la motorină la pompele din România, în situaţia teoretică în care începând de mâine războiul s-ar opri şi preţul produselor petroliere ar scădea la nivelul preţului previzionat pentru ţiţei şi motorină a fi atins în anul 2026 înaintea războiului din Iran (87 USD/baril pentru petrol şi 850 USD/tonă pentru motorină), rămâne unul ridicat pe tot parcursul anului 2026.

Chiar dacă s-ar opri războiul şi preţul ţiţeiului ar scădea creşterea de preţ la pompă nu s-ar opri. Preţul motorinei ar creşte continuu încă minimum 3 săptămâni, depăşind preţul psihologic de 10 lei pe litru. Scăderea preţului petrolului ar determina o posibilă reducere treptată a preţului la pompă la motorină, până la sfârşitul anului 2026, dar fără să coboare sub un nivel de 9 lei/litru”, susţine specialistul.

Potrivit acestuia, există perioade în care statul trebuie să intervină în economie, nu pentru a controla piața, ci pentru a evita apariția unor distorsiuni majore care afectează direct economia reală, a relatat Antena 3 CNN.

Piața motorinei din România se află într-un moment critic, iar strategia actuală a autorităților, bazată pe așteptarea ca piața să se autoregleze, riscă să genereze efecte economice mai costisitoare decât beneficiile fiscale pe termen scurt.

Potrivit unor simulări, chiar și în scenariul în care prețurile petrolului și ale motorinei de pe bursele internaționale nu mai cresc, în lipsa unei intervenții a statului, prețul motorinei la pompă ar putea atinge pragul psihologic de 10 lei/litru în aprilie 2026, urmând să se mențină în jurul valorii de 9 lei/litru spre finalul anului.

Această situație este explicată nu doar prin mecanismele pieței, ci și prin structura fiscală și comercială a prețului carburanților. În România, doar 32-38% din prețul unui litru de motorină reprezintă costul efectiv al petrolului și al rafinării, în timp ce aproximativ 30% este acciza, iar TVA-ul adaugă încă 19% la prețul final. Restul este format din costuri de distribuție, logistică și marje comerciale, ceea ce face ca peste jumătate din prețul motorinei să fie determinat direct de taxare.

Fermierii nu pot amâna lucrările agricole în funcție de prețul motorinei

În viziunea președintelui AEI, luna aprilie marchează o creștere abruptă a cererii de motorină în agricultură, cu 20% până la 40% peste media anuală, pe fondul activităților specifice precum semănatul, pregătirea solului și aplicarea fertilizanților.

În același timp, sectorul transporturilor intră într-o perioadă de activitate intensă, iar construcțiile se accelerează odată cu încălzirea vremii, ceea ce generează o presiune suplimentară asupra pieței motorinei exact în momentul în care fermierii au cea mai mare nevoie de combustibil.

Problema este accentuată de faptul că agricultura are o elasticitate foarte redusă la prețul carburantului. Fermierii nu își pot permite să amâne lucrările până la o eventuală scădere a prețurilor, întrucât întârzierea acestora poate compromite întregul sezon agricol.

În România, agricultura consumă anual aproximativ 1,5-2 miliarde de litri de motorină. La un preț estimat de 9,5 lei/litru, costurile totale cu combustibilul pot depăși 15-18 miliarde de lei pe an, o povară semnificativă pentru un sector cu marje de profit reduse și vulnerabil la condițiile meteorologice.

În acest context, se conturează două scenarii probabile: reducerea suprafețelor cultivate sau diminuarea lucrărilor agricole, ambele având ca efect direct scăderea producției agricole.

Statul poate obține venituri suplimentare din taxe, dar impactul negativ asupra economiei ar putea fi mult mai mare

Creșterea accentuată a prețului motorinei are un efect de multiplicare în întreaga economie, ducând la majorarea costurilor logistice, scumpirea alimentelor și creșterea cheltuielilor în sectorul construcțiilor. Într-un context economic deja vulnerabil la inflație, acest mecanism poate genera creșteri suplimentare de 5% până la 10% ale prețurilor finale pentru anumite bunuri și servicii.

În același timp, statul se numără printre principalii beneficiari direcți ai acestei evoluții, întrucât veniturile din TVA cresc odată cu majorarea prețului motorinei. De exemplu, la un preț de 8 lei/litru, TVA-ul încasat este de aproximativ 1,38 lei/litru, în timp ce la un preț mediu estimat de 9,5 lei/litru în 2026, acesta ar ajunge la circa 1,64 lei/litru. Diferența de aproape 0,3 lei pe litru, raportată la un consum anual de 8-9 miliarde de litri, ar putea aduce la buget aproximativ 500 de milioane de euro în plus.

Cu toate acestea, avantajul fiscal pe termen scurt este considerat înșelător din perspectivă economică. Pierderile generate de scăderea producției agricole, pe fondul costurilor ridicate cu combustibilul, ar putea depăși 1-1,5 miliarde de euro. La acestea se adaugă efectele indirecte ale inflației, creșterea generalizată a costurilor de producție și diminuarea puterii de cumpărare a populației.

În acest context, strategia autorităților de a aștepta autoreglarea pieței este considerată riscantă, mai ales în cazul unui combustibil esențial care influențează direct agricultura, transporturile și dinamica inflației.