Printre modificările fiscale și schimbările aduse legislației insolvenței, autoritățile propun o înăsprire fără precedent a sancțiunilor pentru angajatorii care folosesc forță de muncă fără forme legale. În paralel, inspectorii de muncă vor fi echipați cu camere de corp (body-cam-uri), într-un efort declarat de a crește transparența și siguranța în timpul controalelor.

Potrivit proiectului de lege, amenda pentru fiecare persoană găsită muncind fără contract va fi cuprinsă între 40.000 și 1.000.000 de lei – o majorare considerabilă față de plafonul actual de 200.000 de lei. Chiar și în cazul unui singur angajat nedeclarat, angajatorul va fi pasibil de o sancțiune de două ori mai mare decât până acum.

Guvernul justifică această schimbare drastică prin ineficiența regimului sancționator actual. Deși munca la negru este teoretic interzisă și sancționată, în practică fenomenul a continuat să fie larg răspândit, iar amenzile existente nu au reușit să descurajeze angajatorii. În unele cazuri, inspectorii de muncă au aplicat avertismente în loc de sancțiuni, în ciuda faptului că legea nu permite această opțiune pentru astfel de încălcări.

Un alt punct important din proiect vizează echiparea inspectorilor de muncă cu dispozitive de tip body-cam, care vor înregistra audio și video întregul proces de control. Înregistrările vor fi păstrate timp de cel puțin șase luni și pot fi folosite ca probă în instanță în caz de litigii. Utilizarea acestor dispozitive nu va necesita acordul angajatorilor sau al angajaților verificați.

Motivarea? Potrivit notei de fundamentare, inspectorii de muncă se confruntă frecvent cu împiedicarea accesului la sediile controlate, refuzul persoanelor de a coopera și, în unele cazuri, chiar cu agresiuni verbale sau fizice. Autoritățile consideră că prezența body-cam-urilor va descuraja astfel de comportamente și va crește nivelul de responsabilitate de ambele părți.

Propunerile guvernamentale vin într-un moment delicat, în care presiunea pe bugetul de stat este tot mai mare, iar gradul de colectare a contribuțiilor sociale rămâne insuficient. Munca la negru nu doar că afectează bugetul public, ci îi expune și pe angajați unor riscuri majore – de la lipsa contribuțiilor la pensii și sănătate, până la absența protecției legale în caz de accidente de muncă sau concedieri.

Totuși, specialiștii în dreptul muncii atrag atenția că măsurile punitive, oricât de dure, nu vor avea efecte durabile dacă nu sunt dublate de o reformă reală a sistemului de inspecție și de o campanie susținută de educare a angajatorilor și angajaților.

Este pentru prima oară din 2017 când autoritățile propun o schimbare majoră a regimului sancționator pentru munca la negru. Atunci, Parlamentul a introdus inclusiv o sancțiune simbolică – suspendarea activității angajatorilor – însă aceasta nu a fost niciodată aplicată din lipsa unor norme de punere în practică.

Proiect de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative: