Teodora Ion Rotaru, manageră de proiecte la Asociația ACCEPT, susține că în România există peste un milion de persoane care trăiesc în familii de facto, fără ca relațiile lor să fie recunoscute și protejate juridic. Printre acestea se află și numeroase cupluri formate din persoane LGBT, care nu au acces nici la căsătorie, nici la o altă formă de protecție legală.

„În primul și în primul rând, trebuie să înțelegem că aceste familii de facto există de când lumea, și la nivelul României vorbim probabil de peste un milion de persoane care au o viață de familie asemănătoare soților, dar care nu este recunoscută de lege. Printre aceste familii se numără și numeroase cupluri formate din persoane lesbiene, gay, bisexuale sau transgender, care nu au acces în acest moment la instituția căsătoriei și la nicio altă formă de protecție legală”, a declarat Teodora Ion Rotaru, joi, 6 august, la Digi24.

Reprezentanta ACCEPT consideră că obligațiile introduse pentru persoanele aflate într-o „relație asemănătoare cu cea dintre soți” trebuie însoțite și de drepturi.

„În momentul în care statul instituie obligații pentru oamenii care sunt în relația asemănătoare soților, nu poate să nu se asigure că există și drepturi”, a mai spus ea.

În sprijinul acestei poziții, Teodora Ion Rotaru a invocat deciziile Curții Constituționale din ultimii zece ani, care, în opinia sa, confirmă existența acestor familii și necesitatea protejării lor în mai multe domenii ale legislației.

„Mai ales că noi avem decizii ale Curții Constituționale din România din ultimii 10 ani care vorbesc despre aceste familii ca fiind unele reale, protejate de articolul 26 din Constituția României și care obligă la recunoașterea acestor structuri familiale în legislația penală, în cadrul procesului penal, în domeniul violenței domestice și chiar, iată și acum, în domeniul legislației privind conflictul de interese. Deci, este foarte grav când ne gândim doar la a institui obligații în cadrul Parlamentului fără să vedem care sunt nevoile reale ale acestor sute de mii de familii ce trebuie protejate în momentul când apare boala, apare decesul, despărțirea și împărțirea bunurilor”, a precizat aceasta.

Ce drepturi ar putea oferi parteneriatul civil

Potrivit Teodorei Ion Rotaru, reglementarea parteneriatului civil ar completa prevederile actualului Cod Civil și le-ar oferi drepturi concrete persoanelor care aleg această formă de recunoaștere juridică.

„Parteneriatul civil este o instituție pe care Asociația ACCEPT a propus-o în ultimele două decenii și care s-a dezbătut în multiple instanțe în Parlament. Legislația vine în completarea Codului Civil, care vorbește de reglementarea și dreptul la căsătorie, și care încearcă să aducă drepturi concrete pentru cei care decid să facă pasul către un parteneriat civil. Vorbim aici de moștenire, vorbim aici de accesul la spital și așa mai departe”, a declarat Rotaru.

Reprezentanta ACCEPT a atras însă atenția că protecția juridică nu ar trebui să se limiteze la cuplurile care își oficializează relația. În opinia sa, și familiile de facto care nu se prezintă în fața unui notar sau a unui ofițer de stare civilă trebuie să beneficieze de protecție.

„Vreau să vă atrag atenția că vorbim inclusiv despre nevoia de protecție a familiilor de facto, acelea care nu fac niciodată pasul către un notar sau un ofițer de stare civilă și care poate nu ar face pasul nici măcar în momentul în care această legislație ar fi reglementată. Deci, protecția vieții de familie de facto este obligatoriu să existe în România, așa cum există peste tot în Uniunea Europeană, chiar și pentru acei oameni care nu merg niciodată în fața unui ofițer de stare civilă, indiferent că ea se numește căsătorie sau parteneriat civil”, a mai spus aceasta.

Modelul aplicat în Olanda pentru cuplurile necăsătorite

Teodora Ion Rotaru a oferit exemplul Olandei, unde persoanele care locuiesc împreună de mai mult de cinci ani beneficiază de anumite drepturi asupra bunurilor dobândite în comun.

„Vă dau exemplul Olandei. În Olanda oamenii care trăiesc împreună mai bine de cinci ani au un statut comun pentru bunurile lor și, în secunda în care intervine decesul sau se despart, au posibilitatea să dezbată în instanță cum se împart aceste bunuri care evident sunt agonisite împreună, chiar dacă n-a stat nimeni să se asigure că pe fiecare factură sunt ambele persoane. Despre aceste situații de viață care sunt foarte comune vorbim și care trebuie protejate indiferent de situație, care trebuie protejate în mod egal și pentru persoane din comunitatea LGBT și pentru persoane heterosexuale”, a declarat Rotaru.

Aceasta a subliniat că familiile de facto se regăsesc în toate mediile și categoriile sociale, nu doar în rândul unui anumit segment al populației.

„Acel milion de români despre care vă vorbesc, care are relații de familie de facto în acest moment, este de o diversitate inimaginabilă. Sunt inclusiv oameni cu studii superioare, din marile orașe, sunt oameni din mediul rural, sunt oameni fără studii”, a conchis ea.

Parlamentul a adoptat noua lege a integrității, care schimbă regimul declarațiilor de avere și de interese ale demnitarilor. Una dintre modificări este un amendament depus de AUR, potrivit căruia persoanele aflate într-o „relație asemănătoare cu cea dintre soți” cu un demnitar trebuie să își publice declarația de avere, asemenea soțului sau soției.

Introducerea acestei sintagme în legislație a generat controverse.