Reforma urmărește introducerea unei grile unitare la nivel național, reducerea diferențelor salariale dintre persoane aflate pe funcții similare și limitarea dependenței de sporuri și alte venituri variabile.

Autoritățile susțin că principiul de bază al reformei este „muncă egală, salarizare egală”, iar noul sistem va funcționa pe baza unei valori de referință și a unor coeficienți salariali stabiliți unitar pentru întreg sistemul bugetar.

Funcționarii din primării: salarii de bază mai mari, însă sporuri mai mici

Una dintre cele mai importante schimbări vizează administrația locală. După aproape zece ani în care primăriile și consiliile județene și-au stabilit singure salariile, acestea revin în grila națională de salarizare.

Guvernul susține că reforma elimină „anomaliile salariale” apărute în ultimii ani, când funcționari din localități mici ajungeau să aibă venituri apropiate sau chiar mai mari decât angajați din municipii mari sau din administrația centrală.

Noua lege împarte localitățile în patru categorii, în funcție de populație:

• peste 200.000 de locuitori;
• între 50.001 și 200.000;
• între 10.001 și 50.000;
• sub 10.000 de locuitori.

Pentru funcția de consilier superior cu studii superioare, simulările arată că:

• în municipiile mari, venitul brut median va scădea de la 12.694 lei la 11.334 lei, chiar dacă salariul de bază crește ușor;
• în orașele între 50.001 și 200.000 de locuitori, venitul brut median va crește de la 10.507 lei la 10.721 lei;
• în localitățile între 10.001 și 50.000 de locuitori, venitul brut median va scădea ușor, de la 10.113 lei la 9.978 lei;
• în comunele sub 10.000 de locuitori, venitul brut median va coborî de la 9.963 lei la 9.542 lei.

Scăderile apar în principal din cauza plafonării sporurilor și a altor venituri suplimentare care, în multe administrații locale, au ajuns să reprezinte o parte importantă din salariu.

Pentru a evita scăderile bruște de venituri, proiectul introduce mecanismul «diferenței salariale tranzitorii», care ar urma să compenseze diferența dintre venitul aflat în plată în decembrie 2026 și salariul rezultat din aplicarea noii legi, pentru anumite categorii de angajați aflați deja în sistem.

Medicii și asistenții medicali, printre câștigătorii reformei

Potrivit documentelor Ministerului Muncii, sistemul sanitar rămâne unul dintre domeniile prioritare ale noii grile salariale. Spre deosebire de alte categorii de bugetari, în sănătate salariile de bază cresc semnificativ, iar sporurile specifice sunt păstrate.

Pentru funcția de medic primar:

• salariul de bază median va crește de la 14.127 lei în 2026 la 16.400 lei în 2027;
• venitul brut median va urca de la 21.437 lei la 22.016 lei.

Reforma urmărește și reducerea diferențelor foarte mari dintre spitale. În prezent, veniturile brute ale medicilor primari variază între 17.588 și 32.206 lei lunar. După aplicarea noii grile, intervalul estimat va fi între 20.127 și 28.738 lei.

Creșteri importante sunt prevăzute și pentru asistenții medicali:

• salariul de bază al unui asistent medical principal va crește de la 6.084 lei la 7.790 lei;
• venitul brut median va urca de la 11.270 lei la 11.788 lei.

Pentru asistenții medicali debutanți, salariul de bază va crește de la 5.530 lei la 7.011 lei, una dintre cele mai mari majorări prevăzute pentru personalul aflat la început de carieră.

Potrivit proiectului, ar urma să fie păstrate sporurile pentru activități medicale cu grad ridicat de risc sau complexitate, precum cele din neurochirurgie, dar și plata suplimentară pentru gărzi, muncă în ture și activitatea desfășurată în weekend sau de sărbători legale.

Profesorii: creșteri salariale și accent pe debutanți

Și sistemul de educație se află printre domeniile prioritare ale reformei salariale, după angajamentele asumate de Guvern în urma grevei generale din 2023.

Pentru profesorii debutanți din învățământul preuniversitar:

• salariul de bază va crește de la 6.446 lei în 2026 la 7.544 lei în 2027.

În cazul profesorilor cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime:

• salariul de bază median va crește de la 8.217 lei la 9.635 lei;
• venitul brut median va urca de la 12.021 lei la 12.166 lei.

Și aici reforma urmărește reducerea diferențelor salariale dintre persoane aflate pe funcții similare. Pentru profesorii universitari:

• salariul de bază median va ajunge la 16.400 lei;
• venitul brut median va crește de la 21.309 lei la 22.051 lei.

Noua lege păstrează sporurile pentru:

• localități izolate;
• învățământ special;
• predare simultană;
• practica pedagogică.

În același timp, apare și un nou sistem de premiere a performanței. Premiile vor putea fi acordate pentru maximum 30% dintre posturile unei instituții și vor avea valori între 10% și 20% din salariul de bază.

Legea păstrează și posibilitatea plății cu ora sau prin cumul pentru personalul didactic.

Potrivit Guvernului, noua lege a salarizării ar urma să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027 și reprezintă una dintre reformele asumate de România prin PNRR.