Începând cu 1 iulie 2025, consumatorii vulnerabili vor beneficia de un nou mecanism de sprijin, menit să asigure un ajutor mai eficient, țintit și echitabil. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-un bilanț prezentat public duminică, pe pagina sa de Facebook, marcând doi ani de mandat în fruntea instituției.

Mecanismul general de plafonare a prețurilor la energie va fi înlocuit cu un sistem care oferă sprijin direct, sub forma unor tichete valorice, celor care nu-și pot achita facturile din venituri proprii. Proiectul de Ordonanță de Urgență privind noua formă de ajutor a fost pus în consultare publică în 11 iunie 2025 și vizează consumatorii casnici aflați în situații de vulnerabilitate energetică.

Vor beneficia de acest sprijin persoanele singure cu venituri de cel mult 2.574 lei pe lună – echivalentul salariului minim –, precum și familiile cu venituri nete de maximum 1.784 lei per membru. De asemenea, sunt eligibile familiile numeroase, cele monoparentale și persoanele cu dizabilități sau afecțiuni grave.

Un nou model de protecție socială în sectorul energetic

Autoritățile promit că această nouă abordare va permite atât o alocare mai eficientă a fondurilor publice, cât și o tranziție mai lină spre o piață liberalizată și competitivă. În paralel, ministrul Energiei vorbește despre nevoia de a combina soluțiile pe termen scurt – cum este sprijinul financiar direct – cu investiții strategice în eficiența energetică a locuințelor și infrastructura de producție.

În mesajul său aniversar, Burduja a trecut în revistă principalele realizări ale mandatului său. Printre cele mai notabile se numără:

• Adoptarea Strategiei Energetice a României 2025-2035-2050, un document așteptat de peste 17 ani;
• Semnarea contractului de 3,2 miliarde de euro pentru construcția Unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă;
• Conectarea la sistemul energetic național a peste 1.800 MW în doi ani, mai mult decât în tot intervalul 2016–2023;
• Atragerea a 14 miliarde de euro din fonduri nerambursabile, cu un efect de levier care a dus la mobilizarea unui total de 30 de miliarde de euro pentru întreg sectorul;
• Listarea cu succes a companiei Hidroelectrica și demararea lucrărilor la Neptun Deep, un proiect strategic care ar putea aduce peste 20 miliarde de euro la buget și va dubla producția de gaze naturale.

Tot în topul realizărilor se află și adoptarea legislației pentru energia eoliană offshore – România devenind astfel prima țară de la Marea Neagră cu un cadru legal în acest domeniu –, precum și reluarea marilor investiții hidro abandonate după 1989.

Liberalizare cu protecție pentru cei mai afectați

Chiar dacă liberalizarea pieței energiei vine cu provocări, autoritățile promit că măsurile de protecție socială vor rămâne o prioritate. România se află, potrivit ministrului, în topul țărilor europene cu cele mai mici prețuri la energie, iar menținerea acestei poziții va depinde, în viitor, de investițiile în surse regenerabile, modernizarea rețelelor și consolidarea capacităților interne de producție.

„Românie care vrea mai mult, merită mai mult și poate mai mult”, a concluzionat Burduja, într-un mesaj în care a vorbit despre „restartul” sistemului energetic național, unul pe care îl consideră esențial pentru independența energetică și stabilitatea economică a țării.