O boală virală tropicală extrem de dureroasă, cunoscută sub numele de chikungunya, poate fi transmisă în prezent de țânțari în cea mai mare parte a Europei. Fenomenul este pus pe seama încălzirii globale și a răspândirii accelerate a țânțarului-tigru asiatic (Aedes albopictus), conform unui studiu publicat în Journal of Royal Society Interface și preluat de The Guardian, a transmis Libertatea.

Cercetarea indică faptul că schimbările climatice au creat condiții favorabile pentru transmiterea virusului în 29 de state europene, printre care se numără și România, clasificată ca țară cu risc moderat. Cele mai expuse regiuni, unde riscul persistă timp de șase luni sau mai mult pe an (din mai până în noiembrie), sunt Albania, Grecia, Italia, Malta, Spania și Portugalia.

Zonele cu risc moderat, unde transmiterea este posibilă între trei și cinci luni pe an (din mai până în septembrie), includ Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Franța, Germania, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Elveția.

Oamenii de știință avertizează că, pe măsură ce încălzirea globală continuă, aria de răspândire a bolii va avansa tot mai mult spre nordul continentului.

„Rata de încălzire globală în Europa este aproximativ dublă față de media globală, iar limita inferioară a temperaturii pentru răspândirea virusului contează foarte mult, deci noile noastre estimări sunt destul de șocante. Extinderea spre nord a bolii este doar o chestiune de timp”, a declarat Sandeep Tegar de la UK Centre for Ecology and Hydrology (UKCEH), autorul principal al studiului.

Chikungunya – o boală cu simptome severe și consecințe de durată

Virusul chikungunya a fost identificat pentru prima dată în 1952, în Tanzania, fiind considerat mult timp o afecțiune limitată la zonele tropicale, unde milioane de persoane se infectează anual. Boala provoacă dureri articulare intense și de lungă durată, iar în anumite situații poate fi fatală pentru copiii mici și persoanele vârstnice.

Dr. Diana Rojas Alvarez, reprezentant al Organizației Mondiale a Sănătății, a atras atenția asupra impactului major al bolii: „Chikungunya poate fi devastatoare, cu până la 40% dintre persoane care continuă să experimenteze artrită sau dureri foarte severe chiar și după cinci ani”.

Potrivit OMS, chikungunya este determinată de un virus cu ARN, aparținând genului alphavirus din familia Togaviridae.

Primele simptome apar între două și douăsprezece zile de la înțepătura țânțarului infectat. Deși boala este rareori mortală, manifestările clinice sunt severe. În majoritatea cazurilor, simptomele se remit spontan în două-trei zile. Debutul este brusc și include febră, însoțită frecvent de dureri articulare. Alte manifestări comune sunt durerile musculare, cefaleea, greața, oboseala și erupțiile cutanate.

Durerea articulară este adesea invalidantă și poate persista zile, săptămâni, luni sau chiar ani. Deși majoritatea pacienților se recuperează complet, au fost raportate și complicații oculare, cardiace sau neurologice asociate infecțiilor cu CHIKV, conform OMS.

Primul caz confirmat de chikungunya în România

Țânțarul-tigru asiatic, activ în special pe timpul zilei, s-a răspândit rapid în Europa în ultimele decenii. Deși a fost identificat în România la începutul acestui an, acesta nu s-a stabilit încă permanent.

Primul caz de chikungunya confirmat în România a fost anunțat în luna ianuarie de dr. Adrian Marinescu, managerul Institutului Matei Balș din București. Pacientul este un bărbat care s-a întors din Africa, o zonă cu transmitere endemică a virusului.

„Acum 20 de ani, dacă cineva ar fi spus că vom avea chikungunya și dengue în Europa, toți ar fi spus că e nebun: acestea sunt boli tropicale. Acum, totul s-a schimbat. Acest lucru se datorează acestui țânțar invaziv și schimbărilor climatice – este chiar atât de simplu”, a explicat dr. Steven White de la UKCEH.

Studiul mai arată că temperatura minimă necesară pentru transmiterea virusului este de doar 13-14 grade Celsius, semnificativ mai scăzută decât estimările anterioare, care indicau valori de 16-18°C.

Până în prezent, iernile reci au funcționat ca o barieră naturală, limitând activitatea țânțarului-tigru pe tot parcursul anului. Totuși, în sudul Europei se observă deja o activitate continuă, ceea ce crește riscul apariției și amplificării focarelor de chikungunya.