[eadvert]
Deşi specia ar trebui protejată şi conservată, aspretele se zbate de zeci de ani pentru a supravieţui.
Un peşte ale cărui prime semne de existenţă pe Pământ datează de acum 65 de milioane de ani e pe cale de dispariţie, iar câteva dintre ultimele exemplare pot fi găsite chiar în România, judeţul Argeş.
„După mulţi ani de încercări pentru a-l salva (aspretele – n.r.), ni s-a spus că specia e dispărută”, a declarat pentru BBC biologul Nicolae Crăciun. „Dar eram siguri că se înşeală.”
Aspretele, un mic peşte nocturn care se ascunde sub stânci, are un viitor incert şi e ameninţat din toate părţile. Estimările oficiale indică o populaţie de aproximativ 10-15 exemplare, despre care se crede că trăiesc pe o întindere de 1 kilometru, în apele puţin adânci ale râului Vâlsan. Comparativ cu începutul anilor 2000, când numărul peştilor se ridica la circa 200, diferenţa pare uriaşă. Dar asta nu înseamnă că au fost complet daţi uitării. O echipă de oameni de ştiinţă şi ecologişti militează pentru salvarea speciilor endemice de peşti, cunoscute şi sub numele de Romanichthys valsanicola.
La finalul lunii octombrie, biologul Andrei Togor, în vârstă de 31 de ani, monitoriza speciile de peşte când a descoperit 12 exemplare de asprete într-o porţiune restrânsă a râului Vâlsan. „Să văd un asprete cu ochii mei a fost fantastic”, povesteşte el. „Este una dintre cele mai mari recompense pe care le poate obţine un biolog pe teren.”
Aspretele este o aşa-numită fosilă vie, ceea ce înseamnă că a supravieţuit milioane de ani fără a suferi modificări esenţiale. Dar iată că în şase decenii activitatea umană a afectat grav habitatul şi populaţia aceste specii.
O parte din acest impact dramatic se datorează barajelor hidroelectrice, construite pe cursul mai multor râuri montane în timpul regimului comunist, la sfârşitul anilor 1960. Până atunci, se crede că aspretele a populat aproximativ 30 km din apele râului Vâlsan, precum şi două râuri paralele: Argeş şi Râul Doamnei.
„A dispărut din Râul Doamnei pentru că nu mai era apă. Timp de un an, albia a fost aproape secată”, spune Andrei Togor. „Planului comunist nu-i păsa de specia endemică. Acest peşte a devenit o raritate din cauza oamenilor.”
SURSA: MEDIAFAX
Trimite articolul
X
Carmen says: aoleu, 65 milioane de ani si niciun semn de evolutie?!!!
e cazul sa se puna sub semnul intrebarii “stiinta” evolutionismului. Adevarul este ca evolutionismul e de fapt religie – iti trebuie multa credinta sa subscrii unei asemenea teorii!
-
Marian says:
E doar fake news de la activisti lgbt!eu am pescuit acest peate de 2 ori pe crisul negru ,iar tatal meu s-a intersectat cu el de mai multe ori,nu credeti ce spune acest retard in articol!
-
Alexandru-Sergiu Coman says:
Evoluția reprezintă modificarea genotipului și fenotipului indiviziilor unei specii ca răspuns la presiuni de mediu. Dacă o specie este chinuită de factori de mediu ostili care fac supraviețuirea dificilă, membrii speciei care suferă mutații favorabile au șansa mai mare de a se reproduce și a-și da mai departe genele. În timp, diferențele de fenotip pot deveni vizibile și poate apărea chiar incompatibilitate genetică, deci speciere. Singura chestie pe o arată stabilitate fenotipului acestui pește e fie evoluție convergentă, sau făptul că era deja perfect adaptat mediului său. Comentariul dumneavoastră arată că nici măcar nu înțelegeți de fapt procesul evoluționar. Eu cred că ați citit puțin, înțeles și mai puțin, iar acum constatați imposibilitatea ideilor care v-au venit dumneavostră, că biologie nu prea știți.
gigi 
Florin 
