Topul primelor zece orașe este completat de Timișoara, Sibiu, Oradea, Iași, București, Alba Iulia și Arad, conform studiului care analizează atractivitatea celor 41 de municipii reședință de județ din România din perspectiva intenției de mutare și a percepției privind calitatea vieții.

Autorii raportului remarcă faptul că atractivitatea urbană începe să fie distribuită mai uniform între orașe și nu mai este concentrată exclusiv în jurul marilor centre urbane.

„Deși primele poziții rămân ocupate de orașele consacrate, rezultatele din acest an indică o tendință interesantă: atractivitatea urbană începe să se distribuie mai larg și nu mai este concentrată la fel de puternic în jurul câtorva centre urbane dominante. În acest context, mai multe orașe de dimensiuni mici-medii (în special cele din categoria 60.000 – 100.000 locuitori) reușesc să câștige teren în percepția publicului”, se arată într-un comunicat al IOV, transmis miercuri, 17 iunie.

Comparativ cu ediția precedentă, realizată în 2024, cele mai importante creșteri ale atractivității au fost înregistrate de Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Jiu și Baia Mare. În același timp, unele dintre orașele consacrate, precum Oradea, Sibiu, Cluj-Napoca și Brașov, au consemnat scăderi ușoare ale scorurilor, fără a-și pierde însă pozițiile fruntașe în clasament.

„Rezultatele din acest an nu indică o schimbare radicală a preferințelor oamenilor, ci mai degrabă o mutare a atractivității urbane de la promisiunea orașului-magnet la promisiunea orașului-echilibru”, a declarat directorul executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare și coordonator al City Index, Florian Filat, citat în comunicat.

Potrivit acestuia, marile centre urbane continuă să concentreze oportunități economice, educaționale și de divertisment, însă orașele mai mici câștigă teren printr-un raport mai echilibrat între oportunități, costuri și confort urban.

„Marile centre urbane rămân puternice și continuă să domine topul absolut, dar atractivitatea lor este mai condiționată de presiunile urbanului mare: locuire scumpă, trafic, poluare, presiune pe timp și pe calitatea vieții cotidiene. În contrapondere, orașele percepute ca mai ușor de locuit câștigă relevanță printr-o promisiune diferită: nu neapărat mai multe oportunități, ci un raport mai bun și echilibrat între oportunități, costuri și confort urban”, a adăugat Filat.

Raportul arată, de asemenea, că percepția asupra calității vieții urbane s-a deteriorat ușor față de 2024, pe fondul unui context economic mai dificil și al unei stări sporite de incertitudine în rândul populației. În acest context, orașele medii au fost mai puțin penalizate în evaluările respondenților.

„Scăderea scorurilor de evaluare a calității vieții urbane față de 2024 este aproape generalizată, ceea ce sugerează o lentilă de evaluare mai critică, nu neapărat o scădere izolată a atractivității unor orașe. Ediția 2026 a fost realizată într-un context diferit față de cel din 2024, marcat de presiuni economice și de o stare generală de incertitudine mai ridicată în rândul populației. În aceste condiții, orașele de 60.000 – 100.000 de locuitori capitalizează mai bine atât la intenția de mutare, cât și pe scorul agregat de atractivitate: atrag mai mult interes și sunt mai puțin penalizate în evaluarea generală a orașului”, relevă raportul.

Potrivit sursei citate, marile centre urbane rămân motoarele performanței urbane și continuă să concentreze oportunități economice, educaționale și de divertisment. Orașele mai mici, cel mai vizibil cele din clusterul de 60.000-100.000 locuitori, reduc însă distanța față de centre urbane magnet printr-o promisiune de viață cotidiană mai echilibrată.

„Apar semnale că aceste orașe încep să atragă și segmente cu capital profesional sau instituțional (managerial, angajați la stat, populația adultă activă, 36-50 ani), segmentul care probabil tinde sa cântărească mai pragmatic costul, timpul, familia, locuirea și calitatea vieții cotidiene”, se menționează în raport.

Analiza relevă că atractivitatea unui oraș este determinată de un ansamblu de factori, printre care oportunități profesionale, mobilitate, servicii de sănătate, infrastructură, tehnologie, timp liber, sport și o viață urbană activă.

„Vibrația rămâne, ca și în 2024, nucleul principal al atractivității: sportul, mișcarea și oportunitățile de petrecere a timpului liber continuă să fie printre cei mai puternici factori explicativi. Importanța lor este ușor mai mare decât a altor factori funcționali precum: infrastructura, oportunitățile economice, serviciile educaționale sau de sănătate”, se mai arată în raport.

Ca și edițiile anterioare ale City Index, rezultatele studiului confirmă că atractivitatea unui oraș este influențată în mare măsură de experiențele de zi cu zi ale oamenilor.

„În 2026 observăm însă o tendință de evaluare mai pragmatică a orașelor. Într-un context economic și social mai dificil decât cel din urmă cu doi ani, au crescut în importanță factori care țin de stabilitatea și funcționarea orașului: locurile de muncă adecvate și plătite corespunzător, serviciile de sănătate de calitate, ușurința de a te mișca prin oraș și tehnologia integrată în serviciile publice. Acestea se adaugă elementelor care au rămas constant în top, precum oportunitățile de petrecere a timpului liber sau facilitarea inovației și a creativității”, a mai spus președintele Institutului pentru Orașe Vizionare.

Indexul de Atractivitate Urbană reprezintă componenta perceptuală a City Index și a fost realizat pe baza unui sondaj online efectuat în aprilie 2026 pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.200 de respondenți.

City Index este instrumentul dezvoltat de Institutul pentru Orașe Vizionare pentru evaluarea și monitorizarea evoluției urbane a celor 41 de municipii reședință de județ din România.

Institutul pentru Orașe Vizionare realizează instrumente de măsurare, analiză și planificare urbană, oferind un cadru de lucru obiectiv pentru transformarea orașelor în comunități sustenabile și atractive.

sursa: Agerpres