Pachetul legislativ vizează actualizarea Legii nr. 217/2003 și a Codului Penal, fiind corelat cu Legea 26/2024 privind ordinul de protecție și recomandările Avocatului Poporului din 2025. Votul final a fost de 284 „pentru”, 2 „contra”, 5 abțineri, iar un deputat nu a votat, notează stiripesurse.ro.

Inițiativa prevede că mai multe instituții pot depune cererea de ordin de protecție în numele victimei și că ordinul de protecție provizoriu se prelungește automat până la soluționarea cererii în primă instanță, eliminând intervalele de vulnerabilitate în care agresorul ar putea reveni.

„Este un moment important pentru victimele violenței domestice și pentru întreaga societate civilă. Această lege asigură protecție reală și continuă pentru cei vulnerabili”, a declarat deputatul Alina Gorghiu, președinta Comisiei speciale comune „România fără violență domestică”. Gorghiu a subliniat că promulgarea rapidă a legii este esențială pentru ca noile măsuri să intre în aplicare imediat.

Principalele schimbări aduse de lege:

• Prelungirea automată a ordinului de protecție provizoriu până la soluționarea cererii în instanță, protejând victimele de golurile de securitate care existau anterior.
• Depunerea cererii de ordin de protecție de către instituții: procurorii, autoritățile locale și furnizorii acreditați de servicii sociale pot solicita ordinul de protecție în numele victimei, facilitând intervenția statului în cazurile de risc major.
• Evaluarea riscului independent de documentația formală: instanța trebuie să analizeze riscul chiar și în lipsa raportului serviciului de probațiune, prevenind respingerea cererilor pe motive procedurale.
• Victima nu mai poate fi presată să renunțe la cerere depusă de instituții, eliminând presiunile agresorului și repetitivitatea ciclului abuz–renunțare–reviolentare.
• Plângerea penală nu mai poate fi retrasă în cazurile de violență domestică: astfel, sistemul este obligat să investigheze și să protejeze victimele, chiar dacă acestea sunt presate sau influențate de agresor.
• Completarea Codului Penal: violența domestică este clar definită ca problemă de siguranță publică, nu ca și conflict privat.

Deputatul Alina Gorghiu a precizat că aceste modificări răspund vulnerabilităților reale constatate în practică și au ca scop prevenirea tragediilor înainte ca acestea să se producă.

„Noua lege oferă protecție reală, continuă și adaptată la nevoile celor aflați în pericol. Statul este acum obligat să intervină, să investigheze și să evalueze riscurile fiecărui caz în mod serios”, a mai spus Gorghiu.