Primul va fi sărbătorit duminică, 5 aprilie, iar cel de-al doilea, tot duminică, 12 aprilie.

Calendarul sărbătorilor din aprilie

În luna aprilie sunt sărbătorite cele mai importante evenimente din calendarul creștin, care aduc și zile libere pentru angajați.

Pentru credincioșii catolici:

• 2 aprilie: Joia Mare
• 3 aprilie: Vinerea Mare (Zi liberă)
• 5 aprilie: Duminica Învierii (Paștele)
• 6 aprilie: Lunea Luminată (Zi liberă)

Pentru credincioșii ortodocși:

• 5 aprilie: Duminica Floriilor
• 9 aprilie: Joia Mare (Denia celor 12 Evanghelii)
• 10 aprilie: Vinerea Mare (Zi liberă)
• 12 aprilie: Sfintele Paști (Învierea Domnului)
• 13 aprilie: A doua zi de Paști (Zi liberă)
• 17 aprilie: Izvorul Tămăduirii

Zile libere pentru angajați

Codul Muncii prevede zile libere atât pentru Vinerea Mare, cât și pentru primele două zile de Paște:

• Vineri, 10 aprilie: Vinerea Mare (Ortodoxă)
• Duminică, 12 aprilie: Paștele Ortodox
• Luni, 13 aprilie: A doua zi de Paște

Deoarece Paștele Catolic pică pe 5 aprilie, angajații de confesiune romano-catolică, reformată sau evanghelică beneficiază de zile libere plătite în perioada 3 – 6 aprilie, a scris Libertatea.

Când vor fi elevii în vacanță

Vacanța de primăvară se va încheia marți, 14 aprilie. Conform calendarului școlar, elevii intră în vacanță începând de sâmbătă, 4 aprilie, urmând să revină la cursuri de miercuri, 15 aprilie, moment în care începe ultimul modul al anului școlar 2025 – 2026.

Acest modul se va desfășura până la data de 19 iunie 2026, data la care este programată vacanța de vară pentru majoritatea elevilor. Citeşte întreaga ştire: Paștele ortodox și catolic în 2026: Zilele libere și calendarul complet al sărbătorilor din luna aprilie, a mai scris sursa menționată anterior.

De ce nu sunt sărbătorite în același timp?

Timp de peste un mileniu și jumătate, întreaga lume creștină a utilizat un calcul unitar pentru stabilirea Paștelui. Schimbarea majoră a survenit în secolul al XVI-lea, potrivit televiziunii Digi 24, citat de Libertatea.

În 1582, pentru a corecta erorile vechiului calendar iulian, Papa Grigore al XIII – lea a introdus calendarul gregorian (stilul nou). Statele catolice și cele protestante au adoptat rapid noul sistem, care astăzi este cunoscut drept calendarul civil universal. Bisericile răsăritene s-au numărat printre ultimii care au adoptat noul sistem, fapt care a dus la apariția decalajelor.

Anul 1924 este momentul în care Biserica Ortodoxă Română a trecut oficial la calendarul gregorian pentru sărbătorile cu dată fixă (precum Crăciunul). În ciuda reformei, majoritatea Bisericilor Ortodoxe (inclusiv cea Română) au continuat să calculeze data Paștelui după vechiul calendar iulian, pentru a menține unitatea cu celelalte patriarhii ortodoxe.

Diferența de o săptămână din acest an (5 aprilie vs. 12 aprilie) este generată de modul în care cele două biserici raportează echinocțiul de primăvară și prima lună plină care îi urmează, a mai scris Libertatea.