Deși cererea a fost făcută pentru 51 de jaloane și ținte, plata se va realiza pentru 49, celelalte două neîndeplinind criteriile impuse de Comisia Europeană. Astfel, a fost suspendată virarea a aproximativ 53 de milioane de euro, relatează G4Media.

[eadvert]

Cu toate acestea, România va primi aproximativ 2,8 miliarde de euro, prevăzute în Cererea 2. Celelalte fonduri, în valoare de 53 de milioane de euro pot fi obținute dacă România duce la bun sfârșit și jaloanele 129 și 133 din PNRR.

Pentru Jalonul 129, România ar trebuie să finalizeze semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW, în timp ce pentru Jalonul 133 e necesară semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată, potrivit Economedia.ro.

„Comisia Europeană a aprobat astăzi o evaluare preliminară pozitivă a unei părți din etapele și obiectivele legate de cea de-a doua cerere de plată a României în cadrul mecanismului de redresare și de reziliență (RRF), instrumentul-cheie care se află în centrul NextGenerationEU. La 16 decembrie 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe cele 49 de etape și 2 obiective stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru a doua plată. După ce a analizat dovezile furnizate de autoritățile române, Comisia a considerat că 47 de etape și 2 obiective din cele 49 de etape și 2 obiective au fost îndeplinite în mod satisfăcător”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

Comisia arată că „a constatat că două etape legate de investițiile în energie (mai exact, etapa 129 și etapa 133) nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Comisia recunoaște primii pași deja făcuți de România pentru a îndeplini aceste etape restante, deși mai sunt încă multe de făcut. Prin urmare, Comisia activează procedura de „suspendare a plăților”, în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul RRF”. Cu toate acestea, Comisia nu a indicat suma exactă suspendată, a mai transmis G4Media.

Cererea 2 de plată ar fi trebuit transmisă Comisiei Europene în octombrie 2022, iar în decembrie 2022 urma să fie făcută plata. Însă, guvernul Ciucă a depus Cererea doar pe 16 decembrie, fiind astfel amânată plata deoarece România nu își îndeplinise o parte din responsabilitățile asumate.

Unul dintre cele mai grave probleme a fost legea avertizorului de integritate, modificată de coaliția PSD-PNL-UDMR în Parlament. Înainte ca legea să fie schimbată, avertizorii de integritate din instituțiile publice nu aveau nici o garanție în fața șefilor de instituții.

Abia după proteste ale societății civile și dialogul cu Comisia Europeană, coaliția a modificat legea astfel încât avertizorii de integritate care dezvăluie acte de corupție să poată fi protejați eficient, a mai precizat sursa citată anterior.