Comparativ cu luna iunie, se înregistrează o ușoară creștere, de 25 de beneficiari, o evoluție care menține subiectul pensiilor speciale în centrul dezbaterilor publice.

Justiția rămâne lider detașat la capitolul pensii speciale. Conform Legii 303/2022, nu mai puțin de 5.696 de foști magistrați — judecători și procurori — primesc pensii de serviciu. Aceștia se bucură și de cele mai mari sume: pensia medie brută este de 25.283 lei lunar, din care peste 17.000 lei provin direct din bugetul de stat, fără legătură cu contribuțiile efective la sistemul public de pensii.

Diplomații, la rândul lor, figurează cu 795 de beneficiari, conform Legii 216/2015. Pensia medie în acest segment este de 6.892 lei, aproape jumătate din sumă fiind acoperită din fonduri publice.

Un alt segment bine remunerat este cel al funcționarilor parlamentari, cu 877 de pensionari și o pensie medie de 6.113 lei, și aici o bună parte fiind susținută de la bugetul de stat.

Printre categoriile vizate se mai regăsesc:

• Personalul aeronautic civil navigant – 1.352 de beneficiari, pensie medie: 13.070 lei
• Personalul auxiliar din instanțe și parchete – 2.314 de pensionari, pensie medie: 6.711 lei
• Curtea de Conturi – 676 de persoane, pensie medie: 10.107 lei

Cifrele arată că în majoritatea cazurilor, pensiile speciale sunt în mare parte necontributive, adică nu sunt acoperite din fondul național de pensii alimentat din contribuțiile tuturor salariaților, ci vin direct de la bugetul de stat, adesea în cuantumuri de ordinul zecilor de mii de lei.

Într-un context în care pensia medie în România este sub 2.500 de lei, discrepanțele rămân semnificative și ridică întrebări privind echitatea sistemului de pensii. În timp ce Guvernul a lansat periodic inițiative de reformă, până în prezent nicio modificare radicală nu a trecut testul constituțional, iar beneficiarii continuă să primească aceste sume fără sincope.