Senatul a adoptat recent un proiect de lege care, pentru prima dată, introduce în legislația națională o definiție juridică a femicidului și construiește un cadru coerent pentru prevenirea, monitorizarea și sancționarea acestei forme extreme de violență împotriva femeilor.
Inițiativa legislativă, susținută transversal de parlamentari din USR, UDMR, PSD și PNL, urmărește alinierea României la standardele europene și respectarea obligațiilor asumate prin Convenția de la Istanbul. Dincolo de modificările tehnice, proiectul marchează o schimbare de paradigmă: recunoașterea violenței bazate pe gen ca fenomen distinct, cu mecanisme proprii de intervenție.
Femicidul, definit pentru prima dată în lege
Potrivit proiectului, femicidul este definit ca uciderea intenționată a unei femei sau decesul acesteia ca urmare a unor acte de violență, indiferent dacă autorul este un membru al familiei sau o terță persoană. Definiția include și fetele sub 18 ani și acoperă o paletă largă de contexte în care violența este motivată de gen.
Pentru a surprinde complexitatea fenomenului, legea clasifică femicidul în trei tipuri: intim, non-intim și indirect. Femicidul intim vizează crimele comise de parteneri sau membri ai familiei, adesea pe fondul controlului, dominației sau al așa-numitei „onoare”. Femicidul non-intim se referă la uciderea femeilor de către terți, în contexte precum exploatarea sexuală, traficul de persoane, violența sexuală sau abuzul de putere. Femicidul indirect include decesele rezultate din practici precum mutilarea genitală feminină sau sinuciderea ca efect al violenței domestice. Proiectul stabilește clar că și tentativa de femicid este sancționabilă, chiar dacă moartea victimei nu s-a produs din motive independente de voința agresorului.
Un alt pilon esențial al proiectului este instituirea unui mecanism național de monitorizare a femicidelor. Fără a crea o nouă instituție, legiuitorul mizează pe Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor (ORAPO), structură de cercetare care funcționează în cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române.
Dacă legea va intra în vigoare, poliția, parchetele, instanțele și institutele de medicină legală vor avea obligația să colecteze și să raporteze anual date detaliate despre cazurile de femicid și violență domestică cu potențial letal. Informațiile vor include date despre victime și agresori, istoricul violenței, relația dintre părți, circumstanțele faptei și impactul asupra copiilor rămași în urmă. Aceste date vor fi centralizate și analizate de ORAPO, care va publica anual un raport național privind femicidele, evoluția fenomenului și eficiența măsurilor adoptate.
Evaluarea riscului devine regulă, nu excepție
Proiectul introduce obligația utilizării unor instrumente standardizate de evaluare și gestionare a riscului în toate cauzele penale ce vizează violența domestică sau violența împotriva femeilor. Aceste instrumente vor fi elaborate printr-un ordin comun al ministerelor de resort, cu implicarea sistemului judiciar, a experților și a societății civile.
Evaluarea riscului va avea o abordare intersecțională, luând în calcul nu doar pericolul imediat, ci și vulnerabilitățile multiple ale victimelor — de la vârstă și dizabilitate, până la statut social, orientare sexuală sau apartenență etnică.
Dimensiunea preventivă a proiectului se reflectă și în zona educației. Ministerul Educației va avea responsabilitatea de a integra teme precum egalitatea de gen, violența împotriva femeilor și etica relațiilor non-violente în programele școlare existente, fără a introduce o disciplină separată.
În paralel, cadrele didactice vor beneficia de formare specifică, iar statul va putea finanța proiecte educaționale și de conștientizare publică menite să combată stereotipurile și normalizarea violenței.
Pedepse mai dure și protecție extinsă pentru victime
Proiectul aduce modificări semnificative și Codului penal: înăsprirea pedepselor pentru infracțiuni comise din motive de gen, extinderea cazurilor de omor calificat, sancțiuni mai severe pentru încălcarea ordinelor de protecție și agravarea pedepselor în cazurile de violență domestică.
Totodată, Codul de procedură penală este completat cu măsuri de protecție pentru persoanele aflate în grija victimelor decedate sau inconștiente, iar instanțele vor constata automat nedemnitatea agresorilor de a moșteni victimele, fără procese civile suplimentare.
Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat de Camera Deputaților, promulgat de președintele țării și publicat în Monitorul Oficial. Dacă va parcurge acest traseu, România va face un pas major spre recunoașterea și combaterea sistemică a femicidului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!