Chiar şi Ucraina avea la nivelul anului 2020 un consum de energie mai mare, de circa 2,8 MWh per capita, după cum arată datele publicate de Agenţia Internaţională pentru Energie. Germanii consumau 6,4 MWh pe locuitor, Norvegia avea un consum de 23,3 MWh pe cap de locuitor în 2020, iar liderul absolut al consumului de energie pe cap de locuitor este Islanda, cu un nivel imposibil de egalat, de 51 MWh pe persoană.

[eadvert]

Acesta fiind contextul, propunerea Comisiei Europene de a scădea şi mai mult consumul devine aproape imposibil de aplicat.

„În mediul rural din România ai un frigider băgat în priză şi atât. Suntem mult mai rurali decât alţii, chiar dacă ne vine greu să credem analizând lucrurile din marile oraşe. De exemplu, la nivelul anilor ’90,

95% din consumul de energie al României era industrial, iar restul erau casnicii“, spune Otilia Nuţu, analist de politici publice în energie şi infrastructură în cadrul Expert Forum.

Specialista spune că în ultimii 30 de ani lucrurile s-au schimbat, dar chiar şi aşa România nu a ţinut pasul cu dezvoltările din ţările vestice. „Acolo ai un radiator, un blender, laptop, dar la noi sunt foarte multe case cu puţine echipamente electrice. Mai departe, vedem că în timp ce în Vest mobilitatea electrică a luat amploare, la noi rămâne o nişă în marile oraşe.“ Potrivit datelor din 2021, consumul casnic a ajuns în România la o pondere de circa 25% din consumul total de energie, media la nivel european, la nivelul anului 2020 fiind de 27%. Merită precizat însă că în ultimii ani România a trecut printr-un proces de dezindustrializare agresiv. Aceste explicaţii au rost în contextul în care printre noile propuneri ale Comisiei Europene (CE) de a trece cu bine iarna se numără şi indicaţia ca fiecare stat să-şi reducă consumul de energie cu 5% în orele de vârf. Astfel, statele membre va trebui să identifice 10 % din totalul de ore, care au cel mai mare preţ preconizat, şi să reducă cererea în timpul acestor ore de vârf. Comisia mai spune că acest lucru înseamnă ca fiecare stat să analizeze acele 3-4 ore de vârf, cumulat cu estimările de producţie, şi să încerce să reducă consumul.

Otilia Nuţu spune însă că acest propuneri nu sunt obligatorii şi procentele nu se vor aplica la fel pentru toate statele membre, fiecare ţară trebuind să îşi facă propriile calcule. Pentru România va fi ceva mai greu.

„Problema la noi este că nici măcar nu avem datele. Noi nu ştim cum se consumă energia în România. Avem acelaşi mod de producţie, cu unităţi foarte mari, apropiate de vechile foste unităţi industriale, în timp ce consumul nostru s-a mutat în zona urbană“, atrage atenţia Otilia Nuţu.

MEDIAFAX