România rămâne, la începutul anului 2025, țara cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Chiar dacă s-au înregistrat progrese față de finalul anului trecut, nivelul deficitului continuă să fie alarmant.

În primul trimestru al anului 2025, deficitul guvernamental al României a coborât la 7,5% din PIB, de la 9,6% cât era în ultimul trimestru din 2024. Deși această scădere este una notabilă și indică o tendință pozitivă, România se menține pe prima poziție în clasamentul deficitelor din UE. Este urmată de Franța, cu un deficit de 5,6%, și Belgia, cu 5,5%.

În ansamblu, situația fiscală a Uniunii Europene a cunoscut o ușoară ameliorare în debutul lui 2025. Potrivit datelor ajustate sezonier publicate de Eurostat, deficitul mediu al statelor membre UE a scăzut de la 3,3% din PIB în ultimul trimestru din 2024 la 2,9% în primul trimestru din 2025. În zona euro, tendința este similară.

Reducerea deficitului în România vine în contextul unui efort declarat de consolidare fiscală și al presiunii venite din partea Comisiei Europene, pentru a respecta angajamentele privind stabilitatea bugetară. Totuși, amploarea decalajului față de media europeană rămâne semnificativă.

Totodată, raportul datorie-PIB al României a crescut cu un punct procentual în același interval, semn că dezechilibrele structurale persistă. Spre comparație, alte state, precum Austria, Slovacia sau Italia, au înregistrat creșteri și mai mari ale datoriei publice.

Eurostat subliniază că această evoluție pozitivă la nivelul Uniunii vine pe fondul unei creșteri economice moderate și al unor măsuri bugetare mai stricte adoptate de guvernele naționale. Totuși, provocările persistă în special în statele cu deficite mari, unde presiunile fiscale sunt accentuate de costurile sociale, de investițiile publice și de instabilitatea politică.

Pentru România, reducerea deficitului este un semn încurajator, dar insuficient. Experții avertizează că sustenabilitatea acestei tendințe depinde de continuarea reformelor fiscale, de o mai bună colectare a veniturilor și de limitarea cheltuielilor neesențiale.

În timp ce majoritatea țărilor membre UE par să fi intrat pe un drum al echilibrului fiscal, România rămâne într-o zonă de risc. Scăderea deficitului bugetar în primul trimestru din 2025 este un pas pozitiv, dar insuficient pentru a asigura stabilitatea financiară pe termen lung. Consolidarea fiscală trebuie să continue într-un ritm susținut, iar autoritățile de la București sunt chemate să demonstreze că această tendință descendentă nu este una temporară.