Datele arată că fenomenul este perceput ca fiind în creştere, 7 din 10 respondenţi considerând că situaţia s-a agravat în ultimii 3-5 ani, potrivit informațiilor Libertatea.

În acelaşi timp, presiunea financiară îi determină pe mulţi să îşi adapteze constant comportamentul de consum. Aproape 80% dintre participanţi spun că sunt nevoiţi frecvent să urmărească promoţiile pentru a-şi putea permite alimentele de bază. De asemenea, peste 40% au declarat că s-au îngrijorat „destul de des” sau „uneori” că nu vor avea bani pentru mâncare.

Impactul nu se limitează doar la mesele zilnice, ci afectează şi viaţa socială. Aproximativ 60% dintre respondenţi au evitat întâlniri sau planuri cu prietenii pentru că nu îşi permiteau să mănânce în oraş, iar jumătate dintre aceştia au spus că nu aveau resursele necesare pentru a contribui cu alimente.

Situaţia devine şi mai clară atunci când sunt analizate experienţele directe ale oamenilor. Potrivit studiului, 56% dintre participanţi au fost nevoiţi să sară peste mese, să reducă porţiile sau să aleagă produse mai ieftine din motive financiare.

Paradoxul dintre lipsuri şi risipa alimentară

Cu toate acestea, există şi un contrast puternic între percepţie şi realitate. 40% dintre cei chestionaţi susţin că nu cunosc pe nimeni din cercul apropiat care să se confrunte cu astfel de dificultăţi, iar doar 19% consideră că ar putea recunoaşte cu uşurinţă o persoană afectată de insecuritate alimentară.

În acelaşi timp, risipa alimentară rămâne la un nivel ridicat. În România, peste 3,4 milioane de tone de alimente sunt aruncate anual, potrivit datelor prezentate de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR). Sondajul a fost realizat cu o marjă de eroare de ±3,6%, la un nivel de încredere de 95%, analizând atât percepţiile publicului, cât şi experienţele personale legate de accesul la hrană.