Conform producătorilor și importatorilor de băuturi spirtoase din România ce fac parte din asociația patronală Spirits România, cei mai afectați sunt producătorii cu capacități de producție locală, ale căror costuri au crescut dramatic în ultimul an, pe fondul crizelor generate de pandemie și de războiul din Ucraina. Costul materiilor prime și al materialelor s-a mărit cu valori cuprinse între 30% și 80%, punând deja o mare presiune pe costurile de producție. O creștere suplimentară cu aproximativ 15% (inflația anuală prognozată pe anul 2022) de la 1 ianuarie 2023 ar determina o creștere a prețului la raft al băuturilor spirtoase cu concentrație alcoolică de 40% grade cu minimum 4.5 lei/litru.

[eadvert]

„Adaugăm prețului mărit creșterea inflației și scăderea puterii de cumpărare și vom avea, cu siguranță, o diminuare a vânzărilor și implicit diminuare a încasărilor bugetare,” a declarat Florin Rădulescu, Director Operațiuni Prodal, membru Spirits Romania.

Industria locală a demonstrat că majorarea accizei la băuturile spirtoase acționează în detrimentul pieței fiscalizate și conduce la creșterea consumului de alcool nefiscalizat. Conform datelor asociației, majorarea cu 42% a accizei în 2013 a determinat în intervalul 2013-2014 o scădere a pieţei fiscalizate a băuturilor spirtoase de 30%, în schimb reducerea cu 30% a accizei în 2016 a avut ca rezultat în ultimii 6 ani scăderea pieței nefiscalizate cu aproximativ 25% și dublarea veniturilor colectate la bugetul de stat, care au înregistrat 171,75 milioane euro în 2021 pentru toată piața băuturilor spirtoase.

Acest trend se poate inversa în urma creșterii accizei, iar alcoolul contrafăcut va face din ce în ce mai multe victime, conform producătorilor și importatorilor de băuturi spirtoase. Într-un singur caz, în 2020, 17 oameni au murit la Iași, dupa ce au consumat alcool contrafăcut.

“Am auzit spunându-se că un preț mai mare va descuraja consumul de alcool, cu efecte benefice pentru pentru sănătate. Este total greșit. Ceea ce se reduce este doar consumul de băuturi alcoolice fiscalizate, în favoarea băuturilor spirtoase contrafăcute, a alcoolului medicinal și al altor produse care de fapt sunt mult mai dăunătoare sănătății,” a declarat Dumitru Toșa, Vicepreședinte Operațiuni Zarea.

Soluția propusă de industrie este amânarea actualizării nivelului accizei la alcool și băuturi alcoolice cu inflația anuală până la 1 ianuarie 2024 și limitarea creșterii anuale la un maxim de 5%, care să protejeze industria de șocurile inflaționiste.

„Oricum, în 2022 nivelul accizei a fost deja majorat de două ori (1 ianuarie cu 3,6% și 1 august cu 5%), fiind astfel acoperită actualizarea cu evoluția inflației / Indicelui Prețurilor de Consum,” a declarat Tudor Furir, președintele asociației Spirits România.

Pentru implementarea acestei soluții este nevoie de modificarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, aflată în dezbaterea Camerei Deputaților.

„Estimările producătorilor locali pentru anul viitor arată că, dacă majorarea de la 1 ianuarie se va aplica, atunci vom avea o scădere de 30% a cifrei de afaceri și de aproximativ 15% a numărului de angajați. Este o decizie care nu avantajează pe nimeni și de aceea sperăm ca, măcar în ultima clipă, Parlamentul să amâne implementarea acestei măsuri”, a mai declarat Florin Rădulescu.

Aportul industriei de băuturi spirtoase la bugetul de stat este semnificativ. Anul trecut, contribuția industriei de băuturi spirtoase la bugetul de stat din acciza la alcool etilic a fost de 850 milioane lei, conform datelor ANAF. Această sumă a reprezentat o creștere de 48% față de 2020 (575.77 mil. lei în 2020). În primul trimestru al acestui an, industria de băuturi spirtoase a plătit la bugetul de stat, sub formă de acciză, 177,5 milioane de lei, reprezentând 58% din valoarea totală a încasărilor din acciza la alcool și băuturi alcoolice.