Gheorghe Carp despre o eventuală retragere: „Ar mai fi de lucru 5-6 ani”

 

Puține sisteme publice din România au trecut printr-o transformare atât de profundă precum spitalele din Oradea. De la șase unități separate, cu suprapuneri și competiție internă, la un singur spital integrat, cu investiții de zeci de milioane și indicatori de performanță peste media națională. Gheorghe Carp a fost omul din spatele acestui proces. Astăzi, după 24 de ani, vorbește despre uzură, despre decizia de a face sau nu un pas înapoi și despre ce mai lipsește pentru ca sistemul să fie complet.

Jurnal Bihorean: După peste două decenii la conducerea spitalelor din Oradea, cum arată bilanțul personal?

Gheorghe Carp: Am reușit să schimbăm politica locală referitoare la rolul și funcționarea spitalelor, cu scopul de a mări posibilitatea de diagnosticare precoce, tratament eficient și modern, de a atrage personal medical valoros, de a moderniza și dota spitalele atât din punct de vedere tehnic, cât și al condițiilor hoteliere pentru pacienți, și de a completa serviciile medicale cu servicii moderne, demne de secolul XXI. S-a realizat refacerea eficienței energetice a staționarelor 1, 2 și 3, s-a început construcția Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumologie, iar lucrul care a rămas nerezolvat este construirea unui nou Spital de Psihiatrie, care să asigure pacienților condiții adecvate.

JB: Ați spus că este posibil să nu mai candidați pentru un nou mandat. Ce cântărește în această decizie?

GC: Lucrurile nu sunt duse până la capăt, ar mai fi de lucru încă 5-6 ani. Sistemul este în schimbare în ultima vreme, cu speranța de refacere reală, deci nu acesta este motivul. Cel mai important motiv este că, după 24 de ani în care am schimbat sistemul în Oradea și în Bihor, aceste lucruri au dus la o uzură accentuată, dar viitorul ne va arăta calea de urmat.

JB: Spitalul Județean a avut în 2025 un excedent important. Cum explicați acest echilibru financiar într-un sistem cunoscut pentru lipsuri?

GC: Este rezultatul unei politici a Primăriei Municipiului Oradea și a Consiliului Local, prin care s-au căutat soluții pentru ca spitalele să fie eficiente. În primul rând, din șase spitale au rămas două, unul axat pe urgențe și unul pe afecțiuni cronice, iar ulterior, prin unificarea lor și eficientizarea secțiilor și serviciilor conexe, s-au realizat economii importante, fără a afecta calitatea serviciilor, dimpotrivă, aceasta a crescut. Înainte, spitalele erau concurențiale, nu complementare, irosind resurse pentru aceleași afecțiuni. În noua organizare, s-au eliminat structuri ineficiente, iar resursele au fost concentrate pe investiții, servicii hoteliere și personal. Au contat și măsuri precum eficientizarea achizițiilor, laboratorul centralizat robotizat, sterilizarea centrală, precum și accesarea programelor naționale.

JB: Investițiile au fost masive. Care este impactul concret pentru pacient?

GC: Spitalul a avut un serviciu de întocmire a proiectelor europene care, împreună cu Primăria, a accesat proiecte transfrontaliere. Robotul Da Vinci este una dintre cele mai importante achiziții, dar nu singura. Un exemplu este și secția de Neuroradiologie Intervențională, care, la doi ani de la înființare, este deja pe locul 2 în România ca număr și complexitate a cazurilor. Toate dotările realizate prin fonduri europene, finanțări ale Ministerului Sănătății și venituri proprii se reflectă în creșterea calității actului medical, intervenții mai rapide și șanse mai bune de recuperare pentru pacienți.

JB: Aveți o rată de satisfacție de peste 92%, dar și reclamații. Ce nu funcționează încă?

GC: Avem o evidență strictă atât a reclamațiilor, cât și a satisfacției pacienților. Există și mulțumiri din partea unor instituții, inclusiv pentru cazuri rezolvate cu succes. Nu ne mulțumește existența reclamațiilor, dar fiecare sesizare este analizată și se încearcă reducerea lor. Acestea apar, în principal, din cauza atitudinii unor angajați care nu realizează pe deplin responsabilitatea față de pacient și instituție. Pentru fiecare caz se caută remedierea cauzelor.

JB: Rata infecțiilor nosocomiale este scăzută. Există riscul de subraportare?

GC: Infecțiile nosocomiale există în toate spitalele din lume. Raportarea este obligatorie și, din cauza controalelor, nu se ascunde nimic. Raportarea corectă este esențială pentru a avea cifre reale și a lua măsuri. Spitalul este preocupat permanent de reducerea acestor infecții, prin măsuri de prevenție și soluții tehnice.

JB: Faceți față presiunii venite din alte județe?

GC: Datorită nivelului de competență și dotării, spitalul este solicitat de pacienți și de alte unități din țară. Avem servicii performante în neurologie intervențională, cardiologie, gastroenterologie, chirurgie cardiovasculară și ortopedie, iar de multe ori tratăm pacienți refuzați în alte locuri. Chiar dacă procedurile sunt costisitoare și programele naționale nu acoperă integral necesarul, spitalul își permite achiziția consumabilelor. Nu suntem la limită și ne dorim să oferim asistență tuturor celor care au nevoie.

JB: Rata de utilizare a paturilor este de aproximativ 63%. Este eficiență sau subutilizare?

GC: În 2012, durata medie de spitalizare era de 8 zile. Prin diagnostic precoce și intervenții neinvazive, aceasta s-a redus la jumătate. Problema este că finanțarea se face încă în funcție de numărul de paturi, nu de complexitatea cazurilor. Am solicitat schimbarea formulei, astfel încât să conteze eficiența și nivelul serviciilor. Numărul pacienților a crescut, dar durata de spitalizare a scăzut. Cu toate acestea, actualul sistem ne obligă să păstrăm paturi pentru a nu pierde finanțare.

JB: Noile investiții au redus timpii de așteptare?

GC: Da. Extinderea a permis reorganizarea internărilor, care se fac acum în sistem de boxe, în condiții civilizate și eficiente. În ambulatoriu, programările și consultațiile s-au eficientizat. În cazul ATI, nu este vorba de timpi, ci de condiții moderne, cu boxe individuale și dotări de top, ceea ce va contribui și la reducerea infecțiilor.

JB: Robotul chirurgical Da Vinci este folosit la capacitate?

GC: Deși funcționează de câteva luni, s-au efectuat deja peste 250 de intervenții, în special oncologice și urologice. Este utilizat la capacitate maximă.

JB: În ce stadiu este noul Spital de Boli Infecțioase?

GC: Construcția este în grafic, fără întârzieri. Se respectă legislația și cerințele de biosecuritate. Finanțarea a fost mutată de pe PNRR pe o altă linie, iar speranța este ca anul viitor să fie inaugurat.

JB: Vorbeați la prezentarea bilanțului despre un nou Spitalul de Psihiatrie.

GC: Secțiile de psihiatrie sunt singurele nemodernizate. Este nevoie de o abordare actuală, adaptată noilor patologii, cum sunt adicțiile. În luna mai se va contracta studiul de fezabilitate. Municipalitatea a alocat deja 5 hectare pentru noul spital.

JB: Cum ar trebui să fie viitorul manager?

GC: Orice manager trebuie să înțeleagă responsabilitatea față de comunitate, pacienți și personal. Trebuie să asigure dezvoltarea spitalului și funcționarea lui în parametri optimi. Nu are voie să fie mulțumit, trebuie să urmărească permanent ce este nou și eficient și să păstreze nivelul atins. Prestigiul se câștigă greu și trebuie menținut.