Un proiect legislativ votat recent în camera superioară a Parlamentului prevede modificarea Ordonanței de Urgență nr. 97/2005 privind evidența persoanelor, cu scopul de a elimina o cerință considerată de inițiatori depășită: prezentarea certificatelor de naștere, căsătorie sau a copiilor acestora, atunci când se solicită o carte de identitate.

Conform noii abordări, serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor ar urma să nu mai solicite aceste documente de la solicitant, ci să verifice direct informațiile din registrele electronice ale statului, prin sistemele informatice existente.

În practică, funcționarii ar trebui să acceseze datele de stare civilă disponibile în bazele oficiale și să soluționeze cererea pe baza acestora, fără a mai impune drumuri suplimentare pentru obținerea de acte deja emise de stat.

Propunerea legislativă introduce totuși și situații de excepție. Dacă datele nu sunt disponibile în sistem, sunt incomplete sau apar neconcordanțe între evidențe, instituțiile vor putea solicita documente justificative de la cetățean. În astfel de cazuri, administrația este obligată să explice clar de ce verificarea automată nu a fost posibilă, evitând astfel solicitările arbitrare de acte.

Potrivit expunerii de motive, măsura vine ca răspuns la o problemă persistentă din relația dintre cetățeni și instituțiile publice: cererea repetată de documente pe care statul le deține deja.

Inițiatorii, un grup de parlamentari din Uniunea Salvați România, susțin că, deși digitalizarea administrației a avansat, în practică persistă proceduri birocratice care nu valorifică interoperabilitatea bazelor de date publice.

În consecință, cetățenii ajung în continuare să fie puși pe drumuri pentru obținerea unor acte care, teoretic, ar putea fi accesate direct de autorități. Chiar dacă a trecut de Senat, proiectul nu este încă lege. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat și de Camera Deputaților, promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial.

Problema birocrației excesive a fost semnalată în mod repetat și în spațiul public, inclusiv pe platforme dedicate sesizării disfuncționalităților administrative, unde cetățenii și funcționarii au reclamat frecvent lipsa unei utilizări eficiente a datelor deja existente în sistemele statului.