Studiul, realizat în perioada 20–26 iunie 2025, relevă un nivel ridicat de anxietate colectivă, fără diferențe semnificative între categoriile sociale.

„Nu există nicio categorie de populație mai relaxată în ceea ce privește percepția pericolului, ceea ce explică suplimentar starea de tensiune din societatea românească”, a declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP, într-un comunicat de presă.

Potrivit cercetării, acest nivel ridicat de neliniște vine pe fondul mai multor factori: criza sanitară majoră provocată de pandemie, conflictul de lungă durată de la granița de est, cauzat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, dar și instabilitatea politică internă.

„Pe acest fond, sentimentul general al populației că România este în pericol a fost amplificat de cea mai gravă criză a regimului democratic din ultimele 3 decenii”, a mai spus Ștefureac.

Distribuția percepției pericolului:

• 37,1% dintre respondenți au declarat că au simțit că România este în pericol în foarte mare măsură.
• 28,1% – în mare măsură.
• 18,2% – în mică măsură.
• 15,3% – în foarte mică măsură sau deloc.
• 1,3% nu au răspuns sau nu au știut ce să spună.

Tinerii între 18 și 29 de ani, votanții AUR și USR, dar și locuitorii din București sunt cei care declară cel mai frecvent că au perceput un pericol major. La polul opus, mai relaxați sunt votanții PSD și PNL, în special cei din urbanul mic.

De unde vine pericolul?

Românii sunt împărțiți în ceea ce privește sursa amenințării:

• 14,5% cred că pericolul vine din afara țării (mai ales votanții PSD).
• 14,5% indică interiorul țării (predominant tineri, votanți AUR și bugetari).
• 35,1% consideră că amenințarea vine în egală măsură din exterior și interior – opinie exprimată mai ales de persoane cu studii superioare, votanți USR și locuitori din București și urbanul mare.
• 1,3% au refuzat să răspundă.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.150 de persoane adulte, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României. Interviurile au fost realizate telefonic (CATI), iar marja maximă de eroare este de ±2,9%, la un nivel de încredere de 95%.