Conform datelor, 71,9% dintre respondenți spun că ar vota „DA”, în timp ce 21,4% s-ar opune. Restul participanților fie nu s-au decis, fie afirmă că nu ar merge la vot, a relatat Digi24.

„Tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depășit zona nostalgiei istorice și să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. Pentru majoritatea românilor, relația cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relație între comunități considerate parte a aceluiași spațiu cultural și istoric. Pe de altă parte, datele arată și existența unui realism pronunțat: românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid. Diferența dintre sprijinul emoțional și percepția asupra fezabilității politice sugerează că unirea funcționează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspirație națională, decât ca un obiectiv politic imediat. În același timp, susținerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenență europeană și stabilitate regională. Astfel, unirea nu mai apare doar ca o recuperare a trecutului, ci și ca o posibilă soluție strategică pentru viitor. Această schimbare de paradigmă poate crește relevanța politică a temei în anii următori”, a explicat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.

Sondajul arată că oamenii sunt mai rezervați atunci când vine vorba despre momentul în care acest lucru s-ar putea întâmpla. Doar 8,4% cred că unirea s-ar realiza în următorii trei ani, iar 13,3% estimează un termen de cinci ani. Aproape o treime dintre respondenți consideră că procesul ar putea avea loc în mai mult de zece ani, în timp ce 34,7% cred că unirea nu se va produce niciodată.

În ceea ce privește percepția istorică, 67,6% dintre participanți consideră că unirea cu Republica Moldova reprezintă „o datorie istorică”. Totodată, peste 70% dintre cei chestionați sunt de acord cu afirmația că locuitorii Republicii Moldova sunt români „de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”.

Datele cercetării au fost colectate în perioada 14–21 aprilie 2026, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.