Potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), câștigul salarial mediu brut a scăzut în luna mai 2025 cu 2,4% față de aprilie, ajungând la 9.187 de lei, în timp ce salariul mediu net a coborât cu 2,5%, stabilindu-se la 5.508 lei. Practic, în doar o lună, românii au pierdut în medie 139 de lei net din venituri.

Scăderile cele mai drastice s-au înregistrat în sectoare altădată considerate profitabile. Domeniul asigurărilor și al fondurilor de pensii private a înregistrat o prăbușire de 27,6%, urmat de extracția petrolului și gazelor naturale, cu un minus de 27,1%. Alte sectoare afectate semnificativ includ industria auto, extracțiile auxiliare, dar și industria media și cinematografică – cu pierderi cuprinse între 9% și 15%.

În contrast cu tendința generală, unele domenii au înregistrat creșteri modeste ale veniturilor. Salariile au crescut cu 4,1% în industria de fabricare a calculatoarelor, produselor electronice și optice, precum și în transporturile pe apă. Alte domenii cu ușoare creșteri includ industria pielăriei, tratarea apelor uzate, distribuția de apă, activități de editare și industria chimică – unde creșterile salariale au fost între 1% și 3%.

Sectorul public a oferit o oarecare stabilitate. În educație, salariile au crescut cu 3% în urma reluării plății cu ora pentru personalul didactic, iar administrația publică a raportat o creștere ușoară de 0,6%. În schimb, angajații din sănătate și asistență socială au resimțit o scădere marginală de 0,4%.

Disparitățile salariale rămân uriașe. La polul superior, angajații din industria prelucrării țițeiului și din IT câștigă în jur de 11.600 lei net, în timp ce lucrătorii din hoteluri, restaurante și confecții se mulțumesc cu puțin peste 3.300 lei. Diferența este de peste trei ori între extremele pieței muncii, un indicator clar al polarizării economice.

Chiar dacă față de mai 2024 salariul mediu net a crescut cu 7,6%, dinamica lunară negativă ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea acestei evoluții. Scăderile din mai 2025 vin într-un context în care inflația și presiunile fiscale riscă să erodeze din nou puterea de cumpărare a românilor.