Telemedicina este un instrument util pentru sistemul de sănătate, pentru că le permite medicilor să învețe de la colegii lor din alte spitale. Ea nu este și nu poate fi însă o soluție universală. Nu toate specialitățile medicale și nu toate situațiile clinice pot fi gestionate la distanță în condiții de siguranță.

„Tocmai de aceea a fost necesar un cadru legal care să țină cont de realitatea din sistem, de specificul fiecărui act medical și de responsabilitatea deciziei clinice. Prin această ordonanță definim clar ce tipuri de servicii pot fi furnizate la distanță, în ce condiții și în ce situații consultația medicală față în față rămâne obligatorie. Sunt reglementări necesare inclusiv pentru domenii precum teleradiologia, teleconsultația, telexpertiza sau telemonitorizarea, acolo unde decizia medicală trebuie să fie sigură, fundamentată și protejată profesional”, susține ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete într-o postare pe facebook.

Conform acestuia clarificarea cadrului legal înseamnă aplicare unitară la nivel național, predictibilitate pentru furnizorii de servicii medicale, reducerea riscurilor juridice și profesionale și, în același timp, un acces mai bun al pacienților la servicii medicale, în condiții de siguranță și responsabilitate.

„Telemedicina trebuie să sprijine funcționarea sistemului de sănătate, nu să creeze incertitudine. Prin această ordonanță, lucrurile sunt așezate într-un cadru clar, coerent și aplicabil în practică”, mai spune ministrul.